Demon?~Yaoi~

Capitolul 12

Ma:M..Mikio, tu nu poti face asta, intelege odata!

Eu:Mama, este hotararea mea!

Dupa ce mama a vazut toata scena aceea, l-a invitat inauntru pentru cateva momente pe Katsuro, pentru a se mai domoli ploaia. Am avut o discutie lunga. Stiam ca asa sunt mamele, impotriva relatiilor de genul, dar chiar imi doream sa o fac pe mama sa realizeze ca eu sunt fericit cu el, am nevoie de el, si chiar daca pana acum nu am stiut asta, acum o stiu; il iubesc.

Eu: Iar tu intelege mama ca..ca il iubesc. Esti impotriva fericirii mele?

Ma: Nu, dragule! Dar asa ceva nu este normal.

Eu: Ba este foarte normal, mama, dar sunt parintii astia care au mintea incuiata si nu realizeaza ca nu mai suntem pe vremurile lor! ridic tonul si plec in camera mea trantind usa dupa mine.

Ma asteptam la asta din partea ei, asta ar face toti parintii daca ar afla ca fiul lor este gay. Sincer sa spun, mi-ar fi placut ca mama sa se bucure pentru noi si sa ne sprijine relatia..ce poate nu va exista niciodata. De ce, noi baietii, ar trebuii sa ne gasim o fata, sa ne casatorim, iar apoi sa facem copii? Mama poate avea nepoti oricum..Chiar nu o inteleg.

Agitat si bulversat de tot ce s-a intamplat mai devreme, hotarasc sa ma intind in pat si sa uit de tot ce s-a intamplat, sa uit de toate mofturile mamei si de egoismul pe care il poarta. Pana la urma ea  s-a bucurat de viata ei, mai mult sau mai putin, dar a facut-o; acum este randul meu sa fac ceva cu viata mea.

Coplesit de toate aceste ganduri ochii mi se inchid, cufundandu-ma intr-un abis intunecat. Ma gamdeam la Katsuro, la mama, la viitorul meu si totodata la trecut. Ma inspaimanta oarecum, dar asta era realitatea.

A doua zi de dimineata imi fac un dus apoi hotarasc sa merg spre bucatarie inainte de a pleca la scoala. Eram surprins de buna dispozitie pe care o avea mama -in ciuda conversatiei de aseara- si de prezenta siluietei ce o insotea intr-un dans tandru.

Incerc sa-i trezesc din transa printr-un tuset fals si m-am intreptat spre masa.

Ma: Oh, Mikio, el este Tomas, noul meu..prieten. Sper sa nu mi-l furi, rade amuzata.

Ma ridic si plec jenat si nervos de la masa, auzind in urma mea un "a fost doar o gluma". Cat tupeu si nesimtire. Dupa ce ma schimb, imi iau rucsacul si plec fara sa salut pe nimeni.

Ka: Hey, Mikio! Ce mai faci?

Eu: Oh, pai stii si tu. Nu mai pot de bine, radiez.

Ka: Oh..scuze.

Eu: Uf..Nu trebuie sa iti ceri scuze. Imi pare rau, dar stii ca mama e o egoista de prima clasa. Auzi, tu le-ai spus parintilor despre relatia noastra?

A existat un moment de tacere, dar intr-un sfarsit a raspuns. Probabil ca parintii lui sunt mult mai bine calculati decat mama, cel putin asa speram.

Ka:Um..inca nu, dar probabil ca nici ei nu vor fi de accord.

Eu: As vrea sa ii cunosc.

Ka: Pai stii care-i chestia? Ei sunt..sunt plecati, stii tu, treburi, afaceri.

Era ciudat felul in care vorbea, se agita si asta imi dadea o stare de suspuciune, dar am lasat-o balta pentru un moment.

Eu: Pacat, poate alta data.

Ka: Da..

Ne-am continuat drumul in tacere, fara ca niciunul sa mai faca vreun gest sau sa mai spuna ceva. Odata ajuns am intrat in clasa si m-am asezat la locul meu. Katsuro ma absorbea din priviri. Se vedea ingrijorarea pe fata lui asa ca i-am zambit, nu trebuia sa isi faca griji.

Ziua a trecut greu. Am mai vorbit cu Katsuro si ne-am plimbat inainte sa ajung acasa. Nu as mai fi vrut sa ma intorc.

Eu: Mama are un nou iubit, ma trezesc din tacere.

Ka: Pai asta nu este un lucru bun?

Eu: Nu stiu, cred. Adica este ciudat. Noaptea trecuta am avut o discutie cu ea despre noi, iar in dimineata asta am vazut-o dansand cu iubitul ei, pe deasupra m-a mai si jignit..

Ka: Nu ai vrea sa dormi la mine? Parintii mei sunt plecati...Stii, si sunt singur.

Eu: Um..da, sigut, l-am imbratisat si i-am sarutat obrazul.

Ka: Poate asa vom avea mai mult timp pentru a te invata despre darul pe care il porti, spune plin de entuziasm.

Eu: Da..