Meditator

43

Este ora 7 dimineața iar eu sunt la cafenea, am fost chemată mai devreme.
Cine ar veni la ora asta la o cafenea ?!?
Îmi sprijin capul în mâini când aud clopoțelul de la ușă...un client.
Somnul îmi dispare când văd ce fel de client a intrat.Era un băiat blond-șaten care sinceră să fiu arăta destul de bine.Avea un tricou mulat pe jumătate transpirat și niște căști în jurul gâtului.

—O cafea fără zahăr .
Spune iar eu mă îndrept spre dozatorul de cafea .

—Imediat.
Spun

—Ești nouă aici, nu ?
Spune

—Da, am fost angajată pentru standul de cărți dar mai fac și treaba de aici.
Spun

—Deci dacă aș lua o carte, mi-ai da numărul tău ?
Întreabă zâmbind

—Nu știu...poate ?
Spun luând marker-ul negru în mână.

—Numele tău este...?
Adaug

—Alex.
Îi notez numele pe dunga albă a paharului de cafea.

—Asta este comanda ta .
Spun iar el îmi dă banii.

—Ne vedem mâine dimineață.
Spune punându-și căștile în urechi și începând să alerge.Probabil aleargă în fiecare dimineață.

•

Îmi pun hanoracul și ies din cafenea.

—Hei, fata de la cafenea !
Mă uit în spate și îl văd pe Alex.

—Hei băiatul fără zahăr!
Spun iar el râde.

—Băiatul fără zahăr ?

—Da ști, pentru că ai comandat o cafea fără zahăr...
Mă explic iar el continuă să râdă.
Ne îndreptam spre blocul unde locuiam.

—Deci despre...
Începe dar îl opresc

—Nu nu îți dau numărul meu !
Îi spun iar el zâmbește

—De unde ai știut ?

—Eu știu totul.
Spun intrând în bloc iar el plecând.

•
Intru în apartament și mă îndrept spre camera mea.
Intru în cameră și îl văd pe Zayn pictându-mi cu graffiti peretele.
Se uită speriat la mine și scapă spray-ul.

—Nu am făcut nimic !
Spune ridicându-și mâinile în aer.
Analizez desenul lui și văd că era asemănător cu al meu doar că se cunoștea că la el a fost graffiti iar la mine a fost pictat cu acrilice.

—Scuze nu m-am putut abține.
Spune iar eu încă analizez pictura.

—Arată bine...
Spun încă fascinată.O parte din mine era furioasă pentru că îmi doream eu să-l termin.

—După tonul tău îmi dau seama că ar trebui să fug înainte să mă omori ...
Spune adunându-și lucrurile.

—Așa ar trebui să faci ...
Spun

—O să te răzbuni ?

—Ar trebui să dormi cu un ochi deschis.
Spun iar el pleacă.

•
Zayn a plecat de o oră de acasă.Mă îndrept spre camera lui dar ușa era încuiată.Aș fi putut să o desfac cu o agrafă, când eram mică deschideam ușa biroului lui tata ca să văd cadourile de Crăciun.Dar nu... mai bine îi pictez ușa .
I-au vopsea albă și scriu pe ușă "Zaddy" . Mi-a venit în minte put și simplu acest cuvânt.Îl scriu pe diagonală și după îmi caut marker-ul alb permanent.Desenez niște lucruri care mă gândesc că l-ar putea reprezenta cum ar fi un pachet de țigări...niște tatuaje de ale lui care mi-au rămas în minte...
Aud ușa de la intrare închizându-se și alerg până în camera mea, închid ușa
încet și mă abțin să nu râd.

Ușa se deschide brusc iar un Zayn roșu la față apare în camera mea, râd incontrolabil.

—Nu e nimic amuzant!
Țipă iar eu râd mai tare

—Nu râde !
Adaugă

—Dar nu mă pot abține !
Spun aproape căzând din pat.
Începe să mă lovească cu pernuțele de pe pat .Simțeam că o să mor de râs.