Green prince

68 7 0
                                    

Deschisesem cu greu ochii fiind complet ameţită. Aveam o durere de cap care nu mă lăsa să gândesc şi vedeam în ceaţă.
Am vrut să mă mişc dar mâinile îmi erau imobilizate. M-am uitat speriată în jur, agitându-mă.

Eram într-o maşină; lângă mine se mai aflau câteva fete, dar toate arătau oribil. Se putea observa că erau sărace şi probabil fuseseră urmărite ca şi mine, căci erau pline de noroi. Erau legate de mâini şi extrem de speriate. Ceva îmi spunea că nu-i a bună.

Eram în pantaloni şi nu arătam chiar atât de bogată, îmi ascunsesem regalitatea de când plecasem, dar oare pe mâna cui ajunsesem?
Fusese o greşeală să plec la acea ora de la castel, acum recunoşteam asta.

Mă tot gândeam cum să scap, dar sunetul uşii îmi întrerupse şirul gândurilor.

-Prinţule, am marfă proaspătă, spune, pe care o vrei?

Eu eram pe burtă şi mă rugam ca acel prinţ să fie Bryan, dar..
-Ridic-o!

Vocea nu era a sa..
Mă prinse de mâini şi trase puternic. Tipul din faţa mea era un grăsan cu o tăietură pe frunte, cel ce mă ţinea era un rus bine dezvoltat, iar pe "prinţ" îmi aminteam că-l văzusem undeva..

-Îmi aduci aminte de cineva, zâmbise el privindu-mă. Pe ea o vreau, îmi place privirea ce-o are, restul sunt fricoase, dar numai priveşte-o! Încearcă să mă sfideze. Cât mă costă?

-Ştii că e de calitate, deci şefule, costă mai mult ca de obicei

Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.

-Ştii că e de calitate, deci şefule, costă mai mult ca de obicei.

-Nu-mi pasă Hans, o vreau. Am de gând să-i distrug încrederea! Te vei supune!

Avea noroc că eram legată la gură altfel aveam să-i spun vreo două. Şi totuşi, până nu-mi aminteam de unde îl cunoşteam, nu puteam zice cine eram. Era prieten sau duşman a lui Bryan?

După ce achitase suma, prinţul venise la mine.

-Numele meu este Sirus, de astăzi eşti a mea!
-S-o crezi tu, am zis după ce mi-a dat jos legătura de la gură.
-Pune-o în maşină, am de gând să o învăţ ceva astăzi!

Mă trase după el matahala şi azvârlise ca pe un sac de cartofi în maşina prinţului.
Intrase şi el în limuzină şi valetul închise trapa dintre şofer (el) şi pasageri.

M-am zbătut şi era să-l lovesc pe "Sirus", dar mă prinse de picior şi reuşise să ajungă deasupra mea, între picioare, fiind complet lipit de mine. Îmi întorsesem privirea, dar cu colţul ochilor observasem privirea satisfăcută din ochii lui.

-Vrăbiuţa este prinsă în colivie! Mă linsese pe obraz. Hai! Arată-mi că îţi este teamă!

Îl privisem cu sfidare, dar el era satisfăcut în continuare. Aştepta lucrul acesta? M-am încruntat dar nu apucasem să îmi întorc privirea că îşi lipise buzele de ale mele.

-NU! Am urlat nervoasă.

Nu după noaptea petrecută cu Bryan. Nu voiam să fiu atinsă de tipul acesta, dar când scoase cuţitul şi mi-l pusese la gât, aveam o oarecare dorinţă de a-mi dori să mă ucidă decât să mă folosească.
Văzuse licărirea din ochii mei și îndepărtă lama rece de gât.

Scăpam mai uşor decât să simt pe altcineva. Cuţitul coborâse către piept.

-Hai să vedem ce ascunzi sub haine!

L-a înfipt uşor chiar în mijlocul pieptului şi apoi tăiase materialul până la baza gâtului. Lama era rece şi mi se deplasa pe piele făcându-mă să simt fiori.
M-am zbătut fără reuşită de scăpare
Mă avertiza că o să-mi înfig singură cuțitul în piept, momemt în care am și încercat să o fac, dar mă citea. Se bucura de jocul ce-l începuse.

Detestam privirea lui care urmăreau mişcările pieptului în timpul respiraţiei. Trăsese în lateral, iar eu îmi răsucisem capul către el, privindu-l tăios.
Avea ochii de un verde precum smaraldul. Păcat că era idiot, ar fi fost o frumuseţe. De unde îl cunoşteam?
Mintea mea se chinuia să pună cap la cap toate cunoștințele actuale, dar nimic.

-Dacă ai ştii cât mă excită sfidarea asta a ta! Ce zici, vrei să ne jucăm puţin?
-Ce zici? După ce vei ajunge în închisoare, o sa vrei să te joci cu bătăuşii care te detestă?
-Păpusă, nu am să ajung în închisoare, iar tu, vei ajunge în patul meu.
-Da, am zâmbit în batjocură. Ai dreptate, tu numai cu forţa poţi aduce o fată în patul tău.

-Ai chef de vorbă, nu? Hai să vedem cum mă vei implora să mă opresc!
Se lipise de gâtul meu şi îmi sărutase pielea, muşcând şi lăsându-mi un semn.

-Ţi s-a mărit pulsul!
Îl priveam cu dezgust.
-Imaginează-ţi că sunt cel pe care îl doreşti şi totul se va termina repede!

Îmi privise mai bine gâtul şi văzuse semnele.
-Nu ai fost de loc cuminte nu-i aşa?
Mă desfăcea la pantaloni.
-Niciodată nu te vei ridica la nivelul său! El mă avea fără să mă lege!

Era uimit.
-Deci, păpuşa are iubit! (Evitase vorbele mele). Ce păcat ar fii să păţească ceva scumpa lui prinţesă! Nu te va mai găsi!

Făcusem nişte ochi mari; avea dreptate, nu mă va găsi, pentru că, nici nu mă va căuta măcar.

-Nu-mi spune, iubitul tău ţi-a făcut urmele astea?

În clipele alea, ceva înăuntrul meu s-a rupt. Am devenit absentă. Nici o atingere nu mai avea o reacție. Pur și simplu renunțasem să mă zbat.
Am făcut o alegere greșită și acum aveau loc repercursiunile. Cunoșteam existența sclavismului și pericolul de a ieși neînsoțit din palat, dar tot nu am gândit-o.

Neuronii nu mai funcționau? În ultima perioadă numai alegeri incorecte.

That PRINCEUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum