14

1.3K 63 8
                                    

- Tu chiar vrei să mergi ? Întreabă Hailey în timp ce privea cum Emily termină de făcut machiajul Brianei.
- Nu, normal că nu. Dar am fost invitată i-am promis și lui Thomas că voi merge cu el, spune în timp ce se ridică de pe scaun.
- Când te va vedea Arthur o va lăsa clar pe blonda aia, spune Emily zâmbind.
- Amuzant...
- Tu doar distrează-te !
- O să încerc.
- Surioară, Thomas a ajuns, spune Eric în timp ce intră pe ușă. Wow ! Arăți superb.

Briana îi zâmbește apoi își ia plicul și iese cu Emily și Hailey în urma ei

Oops! This image does not follow our content guidelines. To continue publishing, please remove it or upload a different image.

Briana îi zâmbește apoi își ia plicul și iese cu Emily și Hailey în urma ei.
Când ajung la ușa de la intrare Briana își îmbrățișează fratele și prietenele, apoi se apropie încet de Thomas care stătea rezemat de mașină cu ochii în telefon. Acesta își ridică privirea și rămâne pur și simplu blocat când o vede. Briana începe să râdă.
- Atât de rău arăt ?
- Nu, ești perfectă ! Spune în timp ce-și bagă telefonul în buzunar.
- Nici tu nu arăți rău.
Urcă amândoi în mașină și pornesc la drum.

*Peste treizeci de minute*
Thomas îi deschide portiera și îi întinde mâna ajutând-o să coboare din mașină.
- Mulțumesc ! Spune ea în șoaptă.
Arthur și Nina erau la intrare întâmpinând oaspeții. Thomas își îmbrățișează sora în timp ce ochii negrii ai lui Arthur o analizau pe Briana din cap până în picioare și invers.
- Arăți... Dar este întrerupt de Nina care îi dă un cot în coaste.
- Mă bucur că ai ajuns ! Spune ea cu un zâmbet fals. Intră scumpo, intră !
Thomas o prinde de mână și o trage după el. Petrecerea se ținea într-o curte spațioasă, cu un gazon frumos îngrijit. Pe fiecare masă erau flori de un roz pal exact ca rochia Ninei.
- Mă duc să iau ceva de băut, vin imediat.
- Ok.
Briana se retrage într-un colț din cauza gălăgiei. Își ridică privirea spre cer pentru a vedea stelele și luna care era mai frumoasă ca niciodată. Cineva se apropie de ea, dar aceasta nu întoarce capul crezând că este Thomas.
- Frumoasă priveliște. Când îi auzi vocea încremeni.
- Da, luna este frumoasă, spune ea într-un sfârșit.
- Nu vorbeam despre lună.
Briana își întorsese capul și privirea ei o întâlnește pe a lui.
- Ce cauți aici ? Ar trebui să stai cu logodnica ta.
- Nu... Mă voi despărți de ea în seara asta.
- Nu poți face asta !
- O voi face. Vreau să fiu cu tine Briana !
Iar, îi pronunțase numele iar. Simțea cum fiorii o cuprind de fiecare dată când o făcea. Nimeni nu-l pronunța la fel cum o făcea el.
- Eu...dar nu apucă să spună nimic pentru că el pleacă. Se urcă pe mica scenă unde cântau niște oameni și le face semn să se oprească. Toți se întorc spre el.
- Mă scuzați, vreau să spun câteva cuvinte. Petrecerea asta este o greșeală, logodna asta este o mare greșeală.
Nina se apropie de el și îi spune ceva.

*
- Iubitule, ce faci ?
- Ceea ce trebuie făcut.
- Dă-te jos ! Țipă ea în timp ce-l trage de mână.
- Lasă-ma ! Spune și își trage mâna dintr-a ei. Deci, cum spuneam, toată chestia asta este o mare greșeală.
Toată lumea îl privea, erau uimiți de cuvintele care îi ieșeau pe gură.
- Nina, spune el întorcându-și privirea spre ea, mi-am dat seama de ceva. Eu nu am fost niciodată cu adevărat îndrăgostit de tine, mi-a trebuit ceva timp să-mi dau seama. Îmi pare rău, dar nu mă mai puteam preface.
Acum privirea lui era îndreptată spre Briana, care acum avea lacrimi în ochi. Arthur îi zâmbește și coboară de pe scenă. Se apropie rapid de ea și o ia de mână.
- Arthur...
- Te rog, nu spune nimic ! Îi șterge lacrimile cu cealaltă mână apoi o ia în brațe în stil mireasă. O duce așa până la mașină și o așează cu grijă pe locul din dreapta. După ce urcă și el și pornește mașina îi aruncă un zâmbet Brianei.
- Unde mergem ?
- Arăți exact ca o prințesă în rochia asta.
- Doar în rochia asta ? Întreabă ea ridicând o sprânceană. El nu-i răspunde, îi ia mâna într-a lui și o duce la gură sărutând-o.

*
Tot drumul nici unul dintre ei n-a mai zis nimic. El era atent la drum iar ea moțăia.
La un moment dat mașina se oprește și Briana simte cum două mâini puternice o cuprind și o ridică scoțând-o din mașină. Îl cuprinde și ea cu mâinile ei micuțe de după gât și își lasă capul pe pieptul lui. Parfumul lui îi inundă nările într-un mod plăcut făcând-o să se topească de tot în brațele lui.
Simte cum este așezată pe un pat și cum buzele lui moi îi ating pielea caldă. Deschide ochii și îl vede cum își dă sacoul și cămașa jos. Se întinde lângă ea și o îmbrățișează strâns.
- Mă simt prost...
- De ce ? Întreabă el privind-o în ochi.
- Nina...
- Nu acum, te rog ! O întrerupe el. Vreau să mă bucur de faptul că suntem aici, singuri, îmbrățișați.
- Unde suntem ?
Arthur îi face semn să se ridice și ies împreună pe balcon. Tot cerul era luminat de stele. În depărtare se vedea marea, iar în ea reflexia lunii pline.
- Am vrut să privim stelele împreună, știu cât de important și special este asta pentru tine și am sperat că poate vrei să împărtășești asta cu mine.
Briana îl sărută scurt pe obraz apoi pe buze făcându-l să-și arate gropițele din cauza zâmbetului.
- Aș împărtăși tot cu tine ! Spune îmbrățișându-l strâns.

Psihologul...Where stories live. Discover now