Până la ultima suflare

Capitolul 3

L-am privit pierdută, neștiind cum să reacționez și ce să fac. Mâinile mele au strâns volanul atât de tare încât le-am simțit cum au început să îmi amorțească. Am încercat să trag aer în piept, dar am simțit cum mi se oprește în gât. Mi-am închis ochii, aplecându-mi capul peste volan în încercarea de a-mi regla bătăile inimii. Sunetul continuu si pulsul tot mai mare au început să îmi provoace o altă durere de cap, dar mai ales în piept. Am tras aerul pe gură cât de mult am putut, pentru a mă relaxa, iar când m-am simțit cât de cât în regulă, mi-am ridicat capul spre geam. Jadul verde din privirea lui m-a ațintit direct în inimă, dar de data asta, erau mult mai întunecați, așteptand nerăbdători să cobor o dată din mașină. Însă nu am putut... Ce explicatii urma să-i ofer? Că eram prea egoistă? Că el era prea îndrăgostit de altă femeie ca să ma poată vedea și pe mine într-un sfârșit și m-am gândit să nu-l mai deranjez?

— Haven! Mi-a batut în geam, numele meu conturându-i-se pe buzele roșiatice, însă de data asta tonul pronunțării transmitându-mi fiori pe șirea spinării.

Mi-am facut curaj si am deschis portierea, iar ieșind m-am izbit de aerul răcoros și de ochii lui mustrători.

— Vino cu mine! Mi-a prins mâna întra sa, trăgându-mă după el spre mașina lui. Tonul rece m-a făcut să înghit în sec. Fără să mă mai gândesc dacă ar trebui să mă opun, am ales să îl urmez tăcută, știind că ziua asta nu mai poate fi amânată.

Am bănuit unde avea de gând să mă ducă. Acolo mergeam de fiecare dată când aveam nevoie unul de altul. Liniștea dintre noi a devenit tot mai dureroasă, mai ales datorită gândurilor din capul meu care făceau gălăgie. L-am privit cum conduce cu mâinile strâns încleștate pe volan, și deși părea nervos, conducea atât de calm, relaxat. Ochii mi s-au închis instinctiv, gândul fugindu-mi la cât de toxică a fost "relația" noastră. Nu ne-am putut lăsa niciodată unul de altul, întorcându-ne întotdeauana înapoi, până în ziua în care Issabel s-a reîntors în viața lui, dându-l peste cap, iar pe mine zdrobindu-ma cu putere de pământ în momentul în care mi-a dat drumul pentru ea.

Cu o palmă mi-a apucat ceafa, trăgându-mă spre el, iar în secunda următoare i-am simțit buzele carnoase cum s-au zdrobit cu putere de ale mele. Și-a mișcat buzele într-un ritm necunoscut, dominând, apăsând de parcă voia ca gustul meu să-i rămână mereu întipărit în șimțuri. Și-a așezat mâna peste locul în care inima mea bătea cu putere, eu imitându-i gestul. Bătea la fel de tare ca a mea, ba chiar mai tare decât credeam. Ne sărutam cu tot ce aveam mai bun și mai rău în noi. Era un sărut plin de mister, de pasiune, nevoie, unul cum nu a mai fost altul. Temătoare și parcă ezitând, l-am privit direct în ochii în momentul în care s-a retras pentru aer. Mă simțeam de parcă nu ar fi vrut să îmi dea drumul din sărut, din brațele sale călduroase.

— Haven a mea, refugiul meu! Glasul său tremurând mi-a transmis cel mai nedorit sentiment. L-am privit îngrijorată, cu teamă i-am admirat irisul de jad, încercând să mă țin trează pentru a nu mă pierde în hipnoza lui. 

— Îmi pare rău! Issabel s-a întors, de data asta definitiv.

Cu astea fiind spuse, inima mea s-a rupt în mii și mii de bucățele. S-a oprit pentru câteva secunde din a-mi mai bate în piept, aerul a disparut și el, iar în mintea mea au rasunat  doar cuvintele sale. Mă lasă, deși am fost atâția ani lângă el, mă părăsește pentru ca ea a reușit să pună pradă pe mintea lui, să-i fure inima, să-l facă să se simtă într-un mod în care eu n-am fost în stare. Pleacă călcând pe mine, zdrobindu-mă de pământ.

A oprit mașina în liniște și îl văd ezitând în a scoate orice cuvânt, de parcă nici unul nu ar fi potrivit în momentul acesta. Și-a trecut mâinile peste față, apoi s-a întors însfârșit spre mine, privindu-mă direct în ochi. De fiecare dată când mă văd în irisul lui am impresia că ard, că sunt înconjurată de flăcări. Mi-am întins mâna spre obrazul sau, mângâindu-l și i-am observat  ochii umplându-se de lacrimi. Si-a pus mâna peste a mea, închizându-i pentru câteva secunde. De fiecare dată cand mă privește o face cu durere, regret, de multe ori îmi dă impresia de milă, însă știu că în spatele acestor priviri, se ascunde altceva, ceva ce arde pentru mine, probabil de aici si impresia mea ca aș fi înconjurată de flăcări. Un oftat greu i-a scapat printre buzele ușor crepate, atenția mea fiind acum asupra lor.