doi oameni s-au regăsit în același vers
respirau aceleași cuvinte demodate
aproape simțeau praful intrându-le în nări
placa rula aceleași sunete neschimbate
aceleași figuri trecând prin aceleași gări
aceleași stele
trecând în univers
prin fața planetei mele
și toate astea se întâmplă monoton
același traseu în fiecare zi
ce-aș da ca doar pentru o viață
să uit de univers ca să te pot iubi.
