Într-o zi vom fi împreună ( În curs de corectare)

capitolul 31 *marea întâlnire*

***Dragostea constă în dorința de a da ceea ce este al tău altuia și de a simți fericirea acestuia ca și cum ar fi a ta. - Emanuel Swedenborg***

Ilinca:

Îmi dădeam seama că de azi înainte el va fi prezent în viața mea, asocierea cu Cosmin deja era prea mult pentru mine, singurul lucru pe care puteam să îl fac era să îl ignor total și să mă comport cu indiferență,până se va plictisi chiar daca inima mea îl strigă, dar nu puteam să îl trădez pe Cosmin.
- Cum îl cheamă Ioan? aud întrebarea lui Bogdan plină de nesiguranță, ridic privirea și îi citesc în priviri cum mă ruga să îi spun că nu e adevărat, nu e același nume pe care noi l-am ales pentru copii noștri.
- Da știu la ce te gândești Bogdan că i-am pus numele bunicului nostru, ei bine s-a nimerit să ști, o coincidență, nici eu nu am știut numele, la câteva ore după ce Ilinca a fost dusă în rezervă când l-a ținut în brațe pentru prima dată pe fiul nostru i-a rostit numele Ioan,mă salva Cosmin fără să știe.
- Și soția ta Bogdan cum se simte, aseară ai spus că nu era bine, încerc să îndrept discuția în altă direcție.
- E mai bine, mulțumesc de întrebare, reușește să îmi răspundă fără să mă privească.
- Și nu aveți de gând să faceți și voi un copil?continua Cosmin.
- Giulia încă nu este pregătită, ține prea mult la timpul și corpul ei.
- Nu știe ce pierde, Ilinca a fost cea mai frumoasă femeie de pe pământ cât a fost însărcinată, și bineînțeles că și-a păstrat frumusețea și după, dar este un sentiment unic în viață,să simți loviturile bebelușului din burtica, să vorbești cu el și să reacționeze, eu zic să încerci să o convingi.
- Sunt convins.
Plânsetul fiului meu îl făcu să tresara ,mă ridic dar sunt oprită de Cosmin.
- Stai jos la masă,mă duc eu sigur îi este dor de tatăl lui,mă sărută și părăsește bucătăria.
După ce se auzi ușa la camera băiatului închizânduse Bogdan se ridică și se năpustește asupra mea, mă prinde de mâini și începe să mă scuture.
- Spune-mi că tot ce am auzit până acum nu este adevărat, Ioan era numele copilului nostru spune, îmi ordona cu o voce mai joasă.
- Nu suport când văd că te sărută, cum te atinge, turbez la gândul că te are.
- Dami drumu, nu ai nici un drept să îmi ceri explicații,tu nu reprezinți nimic pentru mine,du-te la soția ta că te așteaptă acasă, pe mine mă lași în pace ai înțeles?
- Mai ții minte când am fost la gradina zoologică? Cum se plimba ursul în cușcă nefericit așa sunt eu captiv în căsnicia asta, pe când tu din rățușca cea urâtă așa cum te-ai numit,ai devenit cea mai frumoasă lebăda.
- Tu ce ai făcut cu iubirea noastră Ilinca? Că pe mine m-a distrus.
- Tu ai pariat iubirea noastră, tu te-ai însurat, eu am fost doar un pion în jocul tău, dar mi-a trecut,nu mai simt nimic pentru tine.
- Orice rană se vindeca cu mult timp și răbdare.
Mă trage mai aproape de el și buzele noastre sunt la câțiva centimetri distanță, respirația mea accelerează și încep să tremur, strâng din ochi reușesc să-mi eliberez mâinile din strânsoarea lui și îl plesnesc.
Spre surprinderea mea pe buze îi apare un zâmbet fals.
- Ce spuneai că nu mă mai iubești? Ești topita după mine, dar ști ce? Dacă vrei să ne jucăm așa vom face.
- Dacă vrei să mai întri în casa mea Bogdan și să faci în continuare afaceri cu SOȚUL MEU respecta-mă,ai înțeles? furia din ochii lui creștea, mi se rupea sufletul să-l văd cum suferă dar trebuia să îmi joc rolul până la capăt.
Se auzi ușa camerei și el își reia locul la masă.
- Ți-am spus, îi era dor de tatăl lui,abia aștept să vorbească să spună primele cuvinte,acum să îl auzi Bogdan vorbește într-o limbă numai de el știută.
Își reia și Cosmin locul la masă, și terminam "de mâncat".
- Vă mulțumesc pentru cină, a fost foarte gustoasă, felicitări Ilinca, trebuie să plec,ne auzim mâine la telefon Cosmin, o seară bună, spune cu rapiditate după ce se ridică de pe scaun și plecă.
- S-a întâmplat ceva inima mea? De ce ești tristă?
- Nu sunt trista,doar un pic mai obosită, nu îți face griji dute fa un duș și dormi, termin eu de spălat pe aici.
- Nu ți-am spus că te ajut la vase, îl văd cum începe să își suflece mânecile la cămașă.
- Te rog, ești mult mai obosit ca mine, termin și vin și eu în pat promit.
- Bine atunci, știi că te iubesc mult și mă sărută ,vrei sa îți spun ceva?
- Aham.
- Când am ajuns acasă dacă nu eram cu Bogdan , având în vedere că Ioan nu era acasă voiam să te iau uite asa, mă ridică în sus și îmi încolăcesc picioarele în jurul său, te așezăm pe masă, și mă întinde pe masă, te sărutăm, te mângâiam și făceam dragoste cu tine.
Aș fi făcut dragoste cu el, dar nu în seara asta,nu după ce s-a întâmplat cu Bogdan, nu puteam.
- Cosmin, iartama dar nu în seara asta se oprește și mă privește uimit.
- Te simți bine?
- Ai adus în discuție la masă că peste 2 luni se împlinesc 2 ani de la moartea familiei mele și ....
- Sunt un prost, iartama te rog.
- Nu e vina ta.
Îl privesc cum mă dă jos după masă și mă strânge la piept,
- Te aștept în pat, și plecă.
Sfinte Dumnezeule când am ajuns să îl mint pe Cosmin din cauza lui Bogdan , el nu merita așa ceva, și îmi șterg ochii de lacrimi.
Termin de spălat vasele și de făcut curățenie în bucătărie, îmi iau telefonul și ies pe terasă, am avut mare noroc în seara asta cu Adi, îl sunasem când am urcat în camera să mă schimb, i-am spus să întârzie cât poate de mult cu băiatul, vreau să amân cât mai mult întâlnirea dintre Bogdan și Ioan.
Mă așez pe scaun și îl sun pe Adi,care aștepta telefonul meu.
- Bună Adi, dormi?
- Nu frumoaso, acu am plecat de la familia lui Vlad, am luat cina împreună, ce ai făcut în seara asta?
- Nu am să mai scap de Bogdan așa ușor.
- De ce?
- Pentru că este noul asociat a lui Cosmin.
- Poftim?
- În seara asta a venit la cină pentru a sărbători alianța.Ne-am declarat război unul altuia,nu pot să joc teatru în fața lor , nu mă pot preface în fața lui Bogdan și ce e cel mai important nu îl pot înșela pe Cosmin.
- L-am salutat în seara asta pe Bogdan.
- Cum și Cosmin?
- Stai liniștită i-am spus că îl cunosc de la cafenea. Eu zic acum să te duci, faci un duș și te bagi in pat lângă soțul tău care te iubește și te respectă mult prea mult, care ar face orice pentru tine, pe Bogdan l-am găsit în seara asta mai bătrân parca cu 10 ani, se citește în ochii lui tristețea, dar ști ce el și-a căutato.
- Mulțumesc că mă asculți și că ești prietenul meu, vă pup pe amândoi aveți grijă la drum, va iubesc.
- Și noi, noapte bună.
Închid telefonul și mă hotărăsc să urc în camera mea, îl verific pe Ioan dacă e ok și intru în dormitor.Cosmin dormea dus, mă schimb în pijama și mă bag in pat lângă el.
- Hai să o trezim pe mami, aud și deschid ochii cei doi ca în fiecare dimineață erau în pat și se jucau.
- Cosmin cred că am să fac schimb de loc cu Ioan, voi rămâneți aici și eu în camera lui.
Incepe să râdă și îl pune pe Ioan deasupra mea.
- Gata inimioarele mele, vă las mă duc servici, ne vedem după amiază bine? Vă iubesc, după ce ne sărută pleacă.
- Ei Ioan ce ai vrea să facem azi a?ce ai spune de o plimbare? mă privea cu ochii lui de un verde ca a tatălui său și îmi zâmbește.
După ce luam micul dejun o sun pe Ioana.
- Bună ziua doamna doctor, o programare la o cafea astăzi? Credeți că se poate?
- Bună Ilinca, da sigur este 10:15 ceasul am programări până la 11:30, după ne putem găsi la cafeneaua lui Adi bine?
- Perfect, vin cu Ioan.
- Pupa-l pe finul meu, abia aștept să îl văd.
- Pe mai târziu atunci.
Ne îmbrăcăm și ieșim din casă, îmi vine geniala idee să îi facem o vizită surpriză lui Cosmin, oricum ne încadrăm în timp.
- Bună dimineața Anca, o salut pe secretara care îmi ținea locul.
- Bună dimineața doamnă Simion, ați venit în vizită? Ce mare ai crescut Ioan și frumos,vai ce ochi superbi ai.
- Multumesc, Cosmin e în birou da?
- Îmi face semn că da și se grăbește să răspundă la telefonul care suna de zor.
- Surpriză, spun când intru în biroul lui Cosmin care se ridică imediat în picioare fericit, îmi arunc ochii pe scaunul din fața biroului și pe el stătea Bogdan.
- Ei bine, Bogdan el este fiul meu Ioan.
Eu rămân înțepenită când văd că înaintează spre mine și Ioan.
Îl privește atent și începe să zâmbească întinde mâinile spre el și Ioan face același lucru, accepta bucuros să meargă în brațele lui.
- Bună Ioan, eu sunt Bogdan și vreau să fiu prietenul tău.

**Dacă v-a plăcut nu uitați să votați,este foarte simplu apăsați pe steluța din partea stânga în josul paginii și gata! Vezi ce simplu e? Vă pup***