Fratele meu.. ~yaoi~

Întoarcerea

Autor pov:
Au trecut 4 ani. Patru ani în care cei doi s-au schimbat mult. Denis e mai rebel, iar Claudiu a uitat cât își iubește fratele și în acești 4 ani a avut diferite relații cu fete și cu băieți, iar relația lor nici nu mai exista.

Astăzi e ziua în care Claudiu vine acasă. Desi Denis și-ar dori din tot sufletul sa îl aștepte la aeroport și sa îl sărute, e încă trist ca in ultimii 3 ani nu l-a sunat aproape niciodată.

Claudiu urmeaza sa ajunga acasă, iar Denis  decide sa pleace la un prieten. Era constient ca tot il va vedea, dar inca nu era pregatit. Seara, Denis se întoarce acasă, merge în gradina, se așază pe pământul rece și privește apusul. Simte cum un corp se așază lângă el.

Claudiu:Bună
Denis:Hei

Cuvintele au ieșit imediat din gura lor, fiindu-le dor sa vorbească.

Claudiu:Cum mai ești? Ce ai mai facut?
Denis:Bine. Am dat permisul și am luat sala, peste 5 luni am orașul, am luat bacul și acum aștept...
Claudiu:Sunt mândru de tine.
Denis:Tu? Cum ești? Viata, facultatea, d-dragostea? *spune ultimul cuvânt sunând mai tremurat decât si ar fi dorit*
Claudiu:Viata merge bine, facultatea am terminat-o, mi-am făcut foarte mulți prieteni noi... Cu dragostea? Cu dragostea stau bine, urmează sa ma însor.
Denis: P-poftim?
Claudiu: Da
Denis:C-cu cine? *spune încercând sa nu aibă glasul tremurat dar nereușind *
Claudiu:Cu un băiat care mi-a luminat viata. E deștept, glumeț, adorabil și deși pe interior e dulce vrea sa para dur.
Denis:Super.. pare special.
Claudiu :Este. 
Denis:Ce drăguț... *Deși încerca din răsputeri sa nu para agitat și nervos nu s-a putut abține din a se revolta* Asa de fără suflet ești?
Claudiu:Poftim?
Denis:După 3 ani fără sa dai un semn de viata vii și ma anunți ca urmează sa te însori.
Claudiu:Den-
Denis:Am sperat zilnic ca vei suna și îmi vei spune ca îți lipsesc dar asta nu s-a întâmplat!
Claudiu:Den-
Denis:Am plâns zile la rand ca m ai uitat asa ușor!
Claudiu:Den-
Denis:Începusem sa cre- *încearcă el sa spună dar este oprit de niște buze. Buzele lui Claudiu le alinau pe ale lui Denis în timp ce el începuse sa plânga.*
Claudiu:Tu ești! Tu ești persoana perfecta pentru mine! Doar tu!
Denis încearcă sa spuna ceva dar se oprește când în fata lui, în genunchi, se afla visul lui.

Claudiu:Denis, de 22 de ani încerc sa definesc fericirea și pentru a o defini trebuie mai întâi sa o trăiești. Nu am reușit încă sa fac asta cât timp ai fost departe. Tu ești fericirea mea. Când sunt în bratele tale sunt fericit, când te sărut sunt fericit, când te culci pe mine sunt fericit. Știu ca nu mai ai 14 ani dar știu ca încă vrei sa fim împreună. Vreau sa fi mereu acolo când ma trezesc și vreau sa fim fericiți, dar doar împreună. Asa ca, Denis.. Vrei sa te căsătorești cu mine?
Denis îl ia în brate pe Claudiu și îl săruta lung.
Denis:Fără vreun dubiu, da!
După ce aceștia și-au pus verighetele, iar Denis s-a întristat brusc.
Claudiu: Ce ai?
Denis: Am realizat ca acum eu sunt cel care pleacă acum.
Claudiu: Sunt major, vin cu tine.
Denis:Te ai muta cu mine în alta tara?
Claudiu:M-aș muta și la capătul pământului cu tine.
Denis:Te iubesc
Claudiu:Ți-am spus ca ma voi întoarce.
Denis:Acum nu îți mai dau drumul.
Claudiu:Sper ca nu o vei face.

                           Sfârșit!

:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
Sper din suflet ca v-a plăcut!
Finalul este inspirat din finalul cărții de la media.
Va mulțumesc din suflet pentru fiecare vot și comentariu. La aceasta carte m am simțit cel mai bine sa scriu și deși am spus ca voi posta la 2 zile postam 2 capitole pe zi.
Va iubescc ❤️❤️
Byeee