Hemoragie...

Jaqueline

    Fetiţa, acoperită de sânge închegat părea moartă. Am vrut să plec, când am auzit un scâncet. Fetiţa deschide ochii larg, privindu-mă uimită cu nişte ochi verzi ca smaraldul. Zâmbi jucăuşă, întinzând mâinile înspre mine.

    Am luat-o în braţe ieşind din subsol.

    Am  petrecut ore întregi curăţând-o de sânge. După răni, se pare că îi fusese înfipt un cuţit în inimă, pentru că găsisem câteva bucăţi din acesta în piept. Mă mir că mai trăieşte.

     Am pus-o în patul meu, sunându-l pe Erik.

       "Unde ai fost ?!? Mi-am făcut griji ! ", ţipă acesta.

       " Stai calm, totul e ok. Vino repede aici."

       " De ce ?"

       " Trebuie să vezi ceva."

        " Bine,bine."

      

     Peste câteva minute, Erik şi Catrina dădeau buzna pe geam în cameră agitaţi.

       - Ce s-a întâmplat ?

       - Nu puteţi să intraţi şi voi pe uşă ca oamenii ?

       - Dar de ce ne-ai chemat ?

      - Uite de asta, zic în timp ce le arăt copilul.

      - De unde îl ai ? întreabă Catrina bulversată.

      - L-am cumpărat de la magazinul de bebeluşi. De unde crezi că îl am ?

      - Calmează-te şi spune-ne tot.

      - Am fost la subsol şi acolo am dat de ea şi era moartă şi sânge şi spălat şi......

      - Stai, stai. Ce treabă aveai tu la subsol ?

     Atunci am realizat că Erik şi Catrina nu ştiau de moartea lui Jenny. Am inspirat şi am spus :

     - Bine. O iau de la început. După ce profa. m-a dat afară de la oră, am fugit către casă. Pe drum, am văzut că în faţa casei lui Jenny erau mulţi poliţişti. Aşa am aflat că Jenny s-a sinucis. După înmormântare am mers acasă şi, din plictiseală, i-am scris un mesaj pe Messenger. Am văzut că pe ecran scria "Jenny is typing".  M-am speriat, şi am mers la casa ei. Acolo, calculatorul era mort. Cum Doamne, mi-a scris de pe un computer mort ?! În fine, lupoaica mi-a zis să cer ajutorul lui Gordon, şi l-am găsit la subsol. Acolo era.....

       - Nu-i nevoie să îmi spui ce era acolo, căci eu şi Catrina avem obiceiul să frecventăm subsolul casei ăsteia. Fetiţa de aici e copilul mort din cărucior. Ca să şti, medalionul tău a înviat-o.

       - Bine, dar, a cui e ? Şi ce ar căuta în subsolul Esterei ?

      - Nu ştiu. Dar cum se va numi? întreabă Catrina.

    - Păi, cred că o să îi zic....Jaqueline !

     - Frumos nume. Dar hai să ne gândim şi la celelalte probleme. Probleme importante. Cum a ştiut profa că tu ai fost cea care a făcut markerul să îi sară din mână ? spuse Erik.

     - De unde vrei să ştiu ?

     - Poate e prietenă cu o fiică a lunii ?

     - Poatee....

M-am oprit când am văzut laptopul aprinzându-se. Pe ecran apăru scris cu litere mari :
Ai verificat mesajul pe care ţi l-am trimis ?

  Mi-am adus aminte de seara trecută. Am încremenit. Am deschis repede Messenger-ul. Mesajul primit de la Jenny m-a lăsat fără cuvinte.

    " Fără viaţă, nu există nici moarte "
      Apoi, ecranul începu să pâlpâie rapid. Ce ?!? Cineva se juca cu laptopul meu ! Un ţipăt neomenesc se auzi din laptop. Curentul se întrerupse.