Pentru toți scriitorii începători

Exercițiu de imaginație

În capitolul anterior am deviat puțin de la subiect doar pentru că am simțit nevoia să spun și eu ceva scurt și la obiect văzând cum unii scriitori se ciugulesc unii pe alții. Trecând peste asta, haideți să mai învățăm ceva.

Am un lucru de spus înainte de a începe. Dacă sunteți interesați să aflați ceva, să vi se explice orice, spuneți-mi în comentarii ce anume, iar eu am să mai scriu un capitol cu cerințele voastre, dacă vă pot ajuta.

Despre ce să discutăm astăzi? M-am gândit la personaje, descriere, dialog și inventarea unei acțiuni, în prim plan. După aceea m-am gândit mai bine... De ce sa vă explic ceva ce ați înțelege doar mecanic când mai bine facem un exercițiu de imaginație, cu ajutorul căruia veți putea crea o poveste, niște personaje și o acțiune?

Deci așa facem. Astăzi vom crea o poveste. Mai bine spus eu voi crea, iar voi puteți să o luați pe propria voastră cale.

Când vrei să începi o carte nu este niciodată bine să o începi doar pentru că vrei tu să scrii una. Trebuie să ai o idee. Ideile îți vin pur și simplu în cap, nu puteți să spuneți că nu aveți una. Atunci când vedeți un serial sau un film, citiți o carte sau pur și simplu vă gândiți la tipul de care vă place (în cazul unui roman de dragoste) cum vine călare pe un mustang alb (calul, nu mașina) și vă spune că vă iubește, automat aveți o idee.

Luăm un exemplu. Citisem o carte acum câteva luni. Un personaj secundar, mai exact prietena personajului principal feminin, avea probleme de vedere, iar pe la sfârșitul cărții se presupunea că trebuia să orbească. Deși este o idee ușor folosită, m-am gândit cum ar fi să iau un personaj cu o poveste asemănătoare și să fac din el personajul principal al unei alte cărți, scrise de mine. (Nu, asta nu este plagiere, nici pe departe.)

Deci avem un personaj principal feminin, îi alegem vârsta aproximativă și îi creăm boala. Pentru asta intervine documentarea. Mergem pe Google și căutăm boli care cauzează orbirea temporară sau definitivă, rezolvabilă sau nu printr-o operație. Depinde de voi, dacă vreți să își mai revină sau nu.

Eu am găsit boala Stargardt. Este o boală care se manifestă la copii și adolescenți, deși se poate întâmpla și la adulți, care îi face să își piardă vederea (parțial sau total). Această boală se moștenește. Este recomandat consumul vitaminei A și a folosirii ochelarilor de soare pentru a evita lumina puternică, care poate agrava situația. De asemenea, fumul este iar de evitat. Nu are tratament.

Eu o aleg pe asta, să zicem. Nu știu dacă voi mai scrie cartea sau nu, având în vedere că am vreo 10 pe lista de așteptare, dintre care 3 sunt serii cu mai multe volume.

Bun. Tipa, să zicem de 20 de ani, este la facultatea de ce vreți voi, suferă de Stargardt de... cât timp? Dacă ar suferi din copilărie ar fi mai obișnuită cu situația ei. Dacă cele întâmplate ar fi recente, ea ar fi mult mai închisă în ea și afectată. Cum mie îmi plac situațiile dificile, zic să fie a doua variantă.

Așa că și-a pierdut vederea complet în urmă cu trei luni înainte de a începe acțiunea în carte. De atunci, afectată, s-a închis în casă, nu le-a spus prietenilor și nu a mai trecut pe la facultate, să spunem, ca să complicăm lucrurile.

Putem povesti aici despre o grămadă de lucruri. Despre cum numără ea pașii până la fiecare zonă a casei, așa învățând să se descurce, despre cum a învățat sau nu a vrut să învețe să citească în Braille, despre faptul că s-a izolat. Haideți să îi facem și un hobby care însemna lumea pentru ea și pe care nu îl mai poate practica din cauză că a orbit. Eu m-am gândit ca asta să fie sculptura/cioplirea lemnului, ca să nu fie des întâlnit.

Deci avem o fată oarbă, de 20 de ani, care refuză să se vindece pe plan spiritual și se închide în casă, pierzând legătura cu toată lumea.

Acum... Cum o vindecăm?

Cu tipul din poveste, of corso.

Tipul ar reuși să o facă să se vindece doar dacă: ar fi un spirit îndrăzneț, amuzant, șarmant, insistent, de nerefuzat, sau dacă ar fi trecut prin ceva asemănător cu povestea ei, pentru a nu primi scuza "nu știi cum mă simt" și a fi alungat atât de ușor. Haide să îl facem să fie ambele.

Dacă chiar voi scrie cartea asta, ați primit deja o grămadă de spoilere, deci vă mai zic unul. M-am gândit ca personajul principal masculin din carte să fie Logan, acel Logan din "Jocul măștilor", pentru cunoscători.

Pentru cine nu știe, Logan a suferit un accident în liceu când se certa cu un coleg, iar din cauza propriilor acțiuni a ajuns să fie lovit în măduva spinării de balustrada unor scări, apoi să pice de-a lungul lor. Acest accident i-a cauzat paralizia de la brâu în jos. O perioadă nu a vrut să lupte, dar Ace, cel cu care se certase și care îl vizitase pentru că se simțise vinovat de starea lui, deși nu era cazul, l-a luat la ceartă și l-a făcut să se pună pe treabă. Cu multă muncă, în luni de zile, aproape un an, s-a pus pe picioare.

Deci acum avem un caz de tipă distrusă, care are nevoie de reparații, și un tip distrus, care a fost reparat.

Cum să se întâlnească?

Având în vedere că tipa (eu i-am pus numele Kena) nu iese din casă nici în ruptul capului, trebuie să îl ducem pe Logan la ea. Cum?

Eu m-am gândit ca acesta să aibă o rudă (bunică/mătușă/ceva nu chiar atât de apropiat) care a decedat și care stătea alături de Kena. Acesta a primit casa moștenire, așa că a venit până acolo să vadă despre ce e vorba. Poate să meargă în vecini pentru orice. Pentru a saluta, pentru a întreba indicații către un magazin, nu contează.

Cum mie îmi place să complic lucrurile la fiecare pas, zic ca Logan să nu își dea seama că aceasta este oarbă din prima lor întâlnire.

Având un Logan care îi bate la ușă, mama Kenei nu este acasă, iar ea este nevoită să răspundă, ceea ce îi ia cam mult timp. Nu îi lipsesc ochelarii de soare de pe ochi, din cauză că nu vrea ca nimeni să îi observe privirea pierdută. Kena nu îl privește pe Logan, îi răspunde sec, scurt, apoi îi închide ușa. Logan crede despre ea că este o arogantă înțepată, fără să știe de fapt ce a pățit.

De aici ideile tot curg și curg. Fiecare are imaginația lui. Eu v-am arătat cum creez eu o carte de la 0 și cum, de la o fată care își pierde vederea am ajuns la asta.

Este una din ideile mele prezentate, cu riscul de a fi copiată de altcineva până când mă voi apuca eu să o scriu, prin 2021. :))

Zic să faceți exerciții de genul acesta. Luați ceva simplu, se poate chiar clișeic, apoi adăugați și adăugați idei și scene, imaginați-vă cum vă puteți lega de ceea ce aveți și cum puteți crea ceva frumos. Idei există. Mereu vor exista.

Dacă vreți, uitați un exercițiu doar pentru voi. Eu vă dau o temă, iar fiecare, cine dorește, poate să povestească într-un comentariu (sau într-un mesaj privat, dacă sunteți mai rușinoși) un scurt rezumat și niște idei importante despre cartea pe care o creați. Fără teamă! Lăsați imaginația să curgă.

Vă las aici mai multe teme, făcând parte din categorii diferite. Puteți alege una sau mai multe.

• un personaj cu o boală rară care îi va aduce pieirea (aici sunt mai interesată de documentare și de ce ați alege voi)

• o poveste de dragoste dintre două specii (fantastic vorbind, poate fi legată de vampiri, vârcolaci, elfi, îngeri, demoni, sau chiar o nouă rasă inventată de voi, ceea ce ar fi mai palpitant).

• un om de știință încearcă să creeze un aparat de teleportare, dar în loc de asta creează un aparat care te întoarce în timp. În ce perioadă ajunge? Cum se descurcă? Cum se întoarce înapoi? Mai reușește să se întoarcă?

• un polițist își găsește viitoarea soție ucisă în propria lor casă. Cum se va descurca? Cine a omorât-o? Ce poveste există în spate? Cine i-ar vrea răul? Cine îl ajută? Va mai putea iubi din nou după ea?

• un imigrant ajunge într-o țară și trebuie să găsească o soluție pentru a nu fi deportat, căci fata pe care o iubește este acolo, cu altă identitate. (Deși pare mai banală, eu aici am cele mai multe idei.)

Nu sunt nici idei ușoare, nici grele. Mediocre, aș putea spune. De aici totul depinde de voi, cam cât de complicate vreți să le faceți. Succes!💙