Dacă nu ai fi tu, sfântă apă
Nouă gura inimii ni se crapă
În deșert ne-am rătăci veșnic
Sufletele de ceară puse-n sfeșnic
S-ar topi în secetă, prelinse în vid
Tânjind uscate, cuprinse-n vânt avid
Tu ne hidratezi delicat inima toată
Dar ne mai inunzi casele câteodată
Să ne amintești forța ta de zeiță supremă
Să arăți că viața depinde de o extremă
Putere a unui spirit acvatic al naturii
Tu dai unde energetice, valuri picturii
Umede din care se scurg amintiri de ploaie
Fi umilă, nu forma tsunami, nu ne declara războaie!
YOU ARE READING
Bucătărie cu poezii
PoetryTe invit în bucătăria mea lirică să-ți servesc versuri calde, coapte, proaspăt scoase din cuptor după rețetele imaginației mele. Îți voi arată cum gătesc în rime și sper că îți voi face poftă de arome lirice și poate chiar să salivezi versuri. Pune...
