Tu mi-ai schimbat viața!

Capitolul 26

O alta zi, o noua piesa, nu prea ma chinui sa scriu versuri, parca totul vine prea usor, mult prea usor, oare cand mama zice ca "O schimbare in viata iti aduce inspiratie" avea dreptate. De cand sunt iar singura scriu mai mult, nu pot sa zic ca mi-a fost super usor sa il uit pe Suga, nu mi-a fost.

Nu am aratat tuturor ce e in sufletul meu, trebuia sa trec peste asa ca am incercat sa il uit, am strans toate amintirile cu noi doi si le-am pus intr-o cutie in sertar. As fi preferat sa le arunc, dar nu ma lasa inima sunt amintiri frumoase acolo, ma doare sa le arunc, acolo in cutia aia e o parte mica din viata mea.

Oricum la inceput dupa ce toti au aflat ca noi doi nu mai suntem impreuna au incercat sa ma ajute sa trec peste pana si baietii veneau la mine si stateam la povesti, mai ales Tae si Jimin, chiar m-au ajutat mult in perioada despartirii. Numai saraca Fahi stie cat am plans serile dupa dobitocul ala, parca seara imi vine in gand totul si ma apuca iar plansul, dar pe timpul zilei nu am nimic. Am ajuns in punctul ala in care sa nu ma mai doara si sa nu imi mai pese de viata lui si ceea ce face cu iubita lui.

Chiar daca in momentul asta nu compun o piesa pentru baieti ci mai mult pentru sufletul meu care se vindeca incet. E o piesa lenta, apas clapele pianului incet, fiecare scoate un sunet deosebit; unic, iar impreuna creeaza o capodopera auditiva. Nici nu observ cand usa se deschide, bag de seama ca e cineva cu mine doar cand termin de cantat si imi deschid ochii, iar atunci dau de el.

Ch: Wow, chiar canti frumos, imi zambeste dragut.
Eu: Mersi, incerc ceva nou, ii fac loc langa mine pe bancheta pianului, iar el se aseza numai decat.
Ch: Incerci ceva nou pentru baieti? isi arcuieste o spranceana
Eu: Nup, asta e pentru mine, o fac doar pentru a ma simti bine, zambesc si imi cobor privirea pe clapele pianului.

Ch: Am auzit ca nu mai esti cu Suga, imi ridic privirea spre el, iar apoi continua, imi pare rau.
Eu: Asta este; nu ne-am potrivit, nu e un capat de lumea. De asta compun acum, am atat inspiratie si simt ca muzica imi alina incetul cu incetul ranile lasate de el, termin mica explicatie cu un zambet dragut.
Ch: Ma bucur ca esti bine, nu cred ca te doboara un baiat pe tine, imi ia mana in mana sa.

Ce mana mare are, zici ca mana mea e atat de micuta in mainile lui, asta ma face sa chicotesc si apoi imi ridic privirea de pe mainile noastre pana pe chipul lui si zambesc, imi mangaie mana fara sa imi dau seama. Pe cat sunt de mari pe atat de fine sunt, oare cu ce crema se da?

Eu: Mersi mult pentru sustinere, apropo cu ce crema te dai?
Ch: Hă? se uita putin confuz.
Eu: Mainile tale sunt asa fine, ii mangai mainile, in timp ce el rade de mine.
Ch: Nu folosesc asa ceva scumpo, asa sunt ele, chicoteste distrat, iar eu imi dau seama ca ii pipai prea mult mainile asa ca imi retrag mainile din ale lui.
Eu: Scuze, zic incet si ma rusinez.
Ch: E in regula, ma ciufuleste, te ajut sa continui piesa?
Eu: Ai vrea? imi ridic privirea spre el.
Ch: Normal ca da.

Chanyeol isi pune mainile pe pian si se uita atent pe partitura, incetul cu incetul apasa clapele pianului si creaza aceasi linie melodica. Dupa putin timp in care il admir ma alatur si eu cantecului. Apas in acelasi ritm cu al lui clapele, suna atat de bine incat si dupa ce se termina partinura noi continuam, astfel cream amandoi noi piese.

Se uita la mine zambind, iar eu la el la fel, nu pot sa cred ca ne iese atat de bine asta; e wow, nu m-am mai sincronizat cu cineva de tare multa vreme. Imi place prezenta lui aici, ma face sa ma simt iar bine si totul e minunat, ma face sa rad de parca nimic nu ar mai conta si toate grijile le-as fi lasat in afara acestei camere.

Eu: Nu te mai tot misca incerc sa scriu ceva, chicotesc in timp ce ii scriu pe mana.
Ch: Stii ca nu e corect, tu ai voie sa scrii si eu nu? zice bosumflandu-se.
Eu: Ce sa fac eu daca ai pierdut, ti-am zis ca te bat la darts, zambesc inocent ca si un copol care tocmai a primit o acadea.
Ch: Nu credeam ca o pitica o sa ma bata la un joc mai ales asa de greu, nu e corect.
Eu: Hei! Nu sunt mica! Am 1.71, sunt inalta, imi ridic barbia mandra.
Ch: Da seeguur, chicoteste, tot esti mica pe langa mine, esti cat un jeleu de mica, ma ciufuleate.

Eu: eu cred ca ai ceva cu parul meu, ma incrunt.
Ch: Daa, imi place, zambeste cu toti dintii, are suvite albastre, mi-l aranjaza la loc cum poate deoarece nu poate sa isi miste o mana, cum de ti-ai facut?
Eu: Am vrut si eu o schimbare, nu e rau in a face schimbari, scriu acolo si la final pun o inimioara.
Ch: Hai sa vedem ce a scris mica compozitoare, isi intoarce mana spre el si citeste cu voce tare: Chiar daca lumea s-ar prabusi eu voi gasi o cale sa ma ridic. Ce poetic, chicoteste.
Eu: Cred ca asta va fi baza pentru piesa noastra.
Ch: A noastra?
Eu: Da, a noastra, repet, m-ai ajutat, as fi ipocrita sa zic ca e numai compozitia mea.

Ch: O sa te mai ajut in cazul asta, apropo, te-ai mai gandit la colaborare? isi ridica privirea spre chipul meu.
Eu: A da, am vorbit cu seful meu si in contract mi se permite sa fac cateva colaborari asa ca da, mi-ar placea sa lucrez cu tine si trupa EXO.
Ch: Asta e fantastic, ma ia in brate, abea astept sa lucram impreuna, o sa fie asa fain.
Eu: Si eu astept, o sa fie distractiv, zambesc in timp ce el se da mai in spate sa ma vada.

Chanyeol mai vrea sa zica ceva, dar usa se deschide si pe ea intra Suga avand o expresie atat de plictisita incat ma doare capul cand il vad. Se indreapta spre noi si se uita putin confuz la mine si apoi la Canyeol.

Ch: Salut amice, ii face cu mana.
Sg; Hei, zice incruntat, ce faci pe aici?
Ch: Am venit sa vad ce face Iris si ne-am petrecut timpul impreuna, zambeste, iar mie imi vine sa chicotesc cand ii vad fata lui Suga dar ma abtin, tu ce faci aici?
Sg: A..ok, am venit sa incep o piesa cu Iris, isi muta privirea pe mine.
Ch: In cazul asta eu ma retrag, se intoarce spre mine, o sa le zic baietiilor despre colaborare si poti veni maine pana pe la noi, ma ia in brate, ai grija de tine motato.
Eu: Cand nu am eu grija? chicotesc si il strang in brate.
Ch: niciodata, ma ciufuleste. Pa pa, se intoarce spre usa si pleaca.

Zambesc distrata si imi aranjez lucrurile pe ici pe colo cat Suga se aseza pe fotoliu. Imi iau caietul si ma asez in fata lui pe celalalt fotoliu apoi studiam amandoi partiturile.

Sg: De ce iti petreci timpul cu asta?
Eu: Poftim? imi ridic privirea din partitura si ma uit la el.
Sg: Te-am intrebat de ce iti petreci timpul ca el? se uita la mine.
Eu; Pentru ca asa vreau si pentru ca pot, ii trag un zambet.
Sg: A da? pufneste, ei bine nu ar trebui sa stai cu alte trupe si sa mai faci si colaborari cu ele! se rasteste la mine.
Eu: De ce ma rog? Pentru ca pe tine te deranjeaza?
Sg: Da si pentru ca o sa ne neglijezi pe noi! Cu noi ai facut un contract nu cu ei!
Eu: Stii ce scumpule? ma pun mai comod pe fotoliu, am vorbit deja cu PD-im, iar el e deacord cu asta si mi-a dat acceptul lui asa ca veziti tu de ale tale si lasa-mi tu viata in pace, zambesc ironic.

Sg: Gresit, viata ta profesionala e legata de noi, in special de mine, asa ca nu face pe fetita atot stiutoare ca nu esti, o sa ma bag in viata ta cat vreau.
Eu: Hai sa o vad si pe asta, imi dau ochii peste cap, mai bine ai avea grija de iubita ta in loc sa te bagi unde nu iti fierbe oala, fac ce vreau cu cine vreau! Si daca vreau sa fiu cu Chanyeol sa stii ca o sa o fac fara sa imi pese de parerea cuiva!

Ii trantesc un caiet cu versurile catecelor lor viitoare in brate si imi iau rucsacul pe umar si telefonul in mana apoi ies din studio lasandu-l singur cu toate alea. Ies din companie si merg in parc linistita, ma asez pe o banca si incep sa dau frau liber imaginatiei, toate ideile cu privire la cantecul de dinainte sa apara Suga, distrugatorul de pace si liniste, le combin si le scriu in caiet in timp ce fredonez linistita piesa.

Totul decurge surprinzator de bine la acest cantec, chiar imi place cum suna, dar lipseste ceva wow, ceva aparte, ceva care sa zica: Asta e, acum e complet! Dar ce? Ce ar putea lipsi?

Fara sa gasesc acel ceva ma uit cam pierduta prin jur, vad multi copii care rad si se distreaza, pasari care ciripesc vesele si vantul care adie usor printre frunzele copacilor, iar atunci imi dau seama. Da, imi lipseste ceva, acel ceva care m-a ajutat azi si m-a facut sa rad, acel ceva e chiar Chanyeol.

---------------------●°●°●°●°●°●--------------------