Kayla

Epilog

Maya pov.

-Ianis, te spun mamei ca i-ai luat motorul aseară!

-Si eu la tati, deci taci si eu am sa tac. Nu cred ca vrei sa afle ca in loc sa mergi la prietena ta tu mergi si te întreci cu motorul.

-O mai taci cap de găleată, tu ce faci? Inspectezi gura fiecărei blonde de acolo. Sa nu mai zic ca tragi si fum in piept. Daca aude mami sau tati ca fumezi îți baga țigara aprinsă direct in fund. Deci tot tu iesi in dezavantaj.

-Maya Kimberlin Black!

-Hopa, cineva a dat de dracu! Spune si rade.

-Ianis Black!

-Ce spuneai? Daca cineva a dat de dracu suntem amândoi.

-Ce credeți ca faceți? Aveti aproapre 18 ani si va certați mai ceva ca babele la piață. Sa nu uitam si motivul.
Credeați ca nu stim ca a-ți luat motoarele?

-Mami, a fost ideea lui!

-Cee? Te-ai țăcănit la cap? Eu nici nu stiam pana aseară ca tu esti cea care ne întrece mereu.

-Maya, ce ti-am zis eu de curse?

-Dar tati...

-Oo, niciun tati, de azi înainte veți merge amândoi pe jos la scoala de mănuță.

-Niciun dar, acum la curățat garajul.

Firar,Ianis si gura lui mare.

-Eu un om mort, spun si îi arat pumnul.

-Da, da, vorbea pitica.

-Omule, sunt cu 3 minute mai mica nu cu o mie de ani.

-Tot mica rămâi! Tipa si îmi scoate limba.

Ei lasa ca vezi tu, iau furtunul si încep sa îl ud.

-Kimberlin! Fugi cat încă mai poti.

Zis si facut, fugim de nebuni prin toată curtea pana ajung sa ma împiedic de...piciorul meu. Firar!

Ianis ajunge imediat si ma prinde de o mana si de un picior si imi arată calea spre piscină. La cat de des m-a aruncat in ea deja m-am obișnuit.

Insa pana sa ma arunce îl prind de tricou si asa plojam amândoi. Ce credea, ca scapă?
Suntem împreună până la capăt.

-Maya, prinde! Nu o vad doar o simt. O minge direct in numele tatălui.
Ce doamne iartă-mă? De unde a mai venit si ăsta?

-Tatiiii! Tip cat pot de tare si in secunda urmatoare atat tati cat si mami cu tigaia sunt pe marginea piscinei.

-Ce-i? Ce naiba ai in frunte? Întreabă tati.

-Nikolas a dat cu mingea.

Nikolas fiind fiul vecinilor care abia s-au mutat langa noi. După ce ca îi cât Bigfoot mai îi plin si de tatuaje. Si cand te gândești ca pe mine abia ma lasa sa le lipesc pe cele de la gumă.

-Mai băiete, ce ți-am zis eu? Daca vrei sa o cucerești vino la ea cu mancare ceva atenții nu cu bombeuri în cap. Spune mami si eu raman masca, vrea sa ma combine cu el...cu idiotu ăla?

-Ce sa facă? Atât îi trebuie, îi rup picioarele înainte sa sune la ușă. Nimeni nu se atinge de fata mea, s-a înțeles!? Așa tati, spune-le.

Iesim din piscină cu hainele lipite de noi.

-Alo, Gimi, ochi sus. Spun si îi arat unde sa se uite.

Intru in casa si ma schimb de haine  si iau casca si cheile de la motor.

-Mami, am plecat! Tip sa ma auda.

-Unde crezi că pleci? Apare Ianis in fața mai ceva ca duhul lui Aladin.

-În lume, vrei si tu? Întreb in timp ce îmi pun casca în cap.

-Sună tentant dar voi spune pas, în schimb poți să-l iei pe Nikolas cu tine, sigur nu te vei plictisi.

Sper ca glumește, ăla nu apuca al doilea minut lângă mine. Ajunge acasă împachetat mai ceva ca obiectele fragile.

-Mai bine lasă, nu vreau sa am idioți pe conștiința. Spun si mă urc pe motor.

-Pe cine crezi tu ca faci idiot? Apare el.

-Păi nu știu, te simți?

-Nu ma simt dar s-ar putea sa simți tu altceva.

-Nu zău, da ce te crezi, picamar? Daca da să ști că șantierul este mai departe puțin.

Vad ca se face rosu la fața așa ca pornesc motorul si plec. Nu de dar țin la viața mea, sunt prea frumoasă ca să mor.

După vreo 10 minute de mers hai-hui pe străzi îl vad cum se oprește fix în fața mea.

-Cristoseii tai te copil caracatiță, din cauza ta o sa rămân fără frâne!

-Hei,hei,i-a lasa-mi tu cristoseii în pace. Nu de asta am venit după tine.
Spune si își da casca jos.

Super se pare ca avem tot Central Park-ul ca spectator.

-Atunci care-i motivul, căpcăunule?

Îmi dau si eu casca jos si o pun pe motor.

-Ai sa vezi, spune si ma trage după el pana la cea mai apropiata fântână arteziana.

Anticipând ceea ce vrea sa facă îi pun piedică fix in fața fântânii si dupa fleosc.

-Cu plăcere! Spun si plec lăsându-l acolo.

Cu ocazia asta își mai spală si el ceva din ego-ul ala mare.

Si gata cartea, cine ar fi crezut ca vom ajunge pana aici într-un număr așa mare. Eu una nu, dar voi a-ți fost cei care au făcut acest lucru posibil si pentru asta va mulțumesc😘.
Sunteți ce-i mai tari, mai ales ca a-ți dat dovada de răbdare așteptând o minune dumnezeiasca ca eu sa postez 😂.

Cât despre volumul doi pot sa va spun ca nu va apărea.

Finalul acestei cărți este unul deschis asa ca vă puteți imagina voi ceea ce se va întâmpla cu viața celor doi frați.

Vă mulțumesc ca a-ți fost alături de mine pe parcursul acestei cărți 😘❤️