Ieri vedeam marea așa;
Infinită cum e ea,
Te pierdeai în glasul ei
Cum e dragostea din tei.
Nu aveai cum sa refuzi,
diminețile prea lungi
tu și ea-n albastrul ei
amețit de valul ei.
Neștiind cum sa o iei...
Dar iei dorul ce ți-l lasă
când ai sa te-ntorci acasa.
Gri e cerul fără ea,
gri devine starea ta,
vraja o poți ridica
doar când ea te va lăsa,
cerul tu îl vei vedea
departe de acum de ea...
