Mă trezesc într-o cameră foarte luminoasă, total diferită de cea în care am adormit. Ce naiba? Unde dracu sunt?
Am început să mă panichez desigur, nu aveam nici cea mai vagă idee unde aș putea fi. Când am găsit baia, m-am uitat în oglindă, eram în cămașa mea de noapte. Am ieșit repede din baie, că să ies de aici,dar exact când am ieșit, am auzit o voce masculină, care acum îmi dă fiori pe șirea spinării.
Jm:- Oh, te-ai trezit!
Y/N:- Unde sunt?
Când a auzit asta, Jimin a început să chicotească.
Jm:- În camera mea pabo! 😊😄
Oh, da, proasta de mine! Am uitat că stau în altă casă! 🤦
Y/N:- Oh, deci asta e camera ta! Credeam că mă vei lăsa închisă în camera în care am fost aseară.
Jm:- Mda... Dar uite că m-am răzgândit. 😏
Y/N:- Mă rog.... 🙄🙄🙄
Jm:- Ia astea și îmbracă-te! Și, te rog, grăbește-te, trebuie să merg la companie!
Oops! Ang larawang ito ay hindi sumusunod sa aming mga alituntunin sa nilalaman. Upang magpatuloy sa pag-publish, subukan itong alisin o mag-upload ng bago.
Jimin mi-a înmânat niște haine din dulapul meu. Cred că și eu le puteam lua, dar acum nu mai are niciun rost. Cică se grăbește să meargă la companie, nu știu de când Mafia s-a făcut companie, dar mă rog... 🙄
Jimin ieșise din camera mea cât m-am schimbat, iar acum, nu știam pe unde s-o iau spre bucătărie. Mor de foame. Din fericire am auzit zgomotele produse de farfurii, și am simțit de îndată mirosul de mâncare. Mmm..ce bine miroase! Am coborât jos luându-mă după mirosul de mâncare, și am ajuns în sala de mese. Acolo era Jimin, iar o fată tânără ( of, iar începem.. 🙄🙄🙄) îl servea cu micul dejun.
Ea:- Bună dimineața, doamnă Park!
Am muțit pe loc, nu mi s-a mai spus așa de mult. Nu știam ce să spun. Stăteam cu ochii bulbucați, în timp ce fată se uită speriată la mine, de parcă aș fi fost o fantomă. Am putut simți, dar am și văzut rânjetul ce se formase pe fața lui Jimin.
Eu:- Oh, trebuie să fie o confuzie. Sunt domnișoara Kim Y/N , o prietenă mai veche a domnului Park.
Ea:- Oh, mă scuzați!
Eu:- Nicio problemă!
Brusc rânjetul lui Jimin s-a transformat în uimire, iar eu am început să-i arunc o privire învingătoare, și bineînțeles un rânjet, apoi m-am așezat la masă. În timp ce îmi mâncam micul dejun, Jimin îi făcea avansuri fetei, iar ea îi răspundea. Cred că atunci când i-am spus că sunt o prietenă, i-am dat undă verde la Jimin. Eram pur și simplu scârbită de cum o ewww pipăia. În mine se crea un sentiment ciudat, ce-mi făcea capul să explodeze, iar în stomac simțeam multe crampe. Doar nu sunt.... geloasă?
