"Brrr...Ce frig s-a făcut afară!", spun eu, luând un pulover pe mine.
Eram pe balcon, și admiram priveliștea. Jimin a găsit o casă foarte frumoasă. Direct în față se vedea orașul, fiind înconjurat de dealuri, iar în partea dreaptă era o pădure mai mică de brazi. Brusc, sunt întrerupt din gândurile mele de o voce masculină:
" Nu mai durează mult, și iarna se va așterne peste Seul."
(Vreau să vă spun că nu știu cum arată tot Seul-ul, peisajul pe care l-am descris mai sus e doar în imaginația mea.)
Am tresărit puțin,dar am început imediat să zâmbesc când an văzut cine era.
Eu:- Taehyung!
Tae:- Hey, Y/N!
Eu:- Ce faci aici?
Tae:- Am venit să-i dau lui Jimin un dosar, dar nu l-am găsit nicăieri, ai idee unde ar putea fi?
Eu:- Mda... Nu e acasă, aseară a fost la întâlnire cu Jennie 🙄🙄🙄
Tae:- Înțeleg... spune acesta chicotind.
Brusc am simțit pe mâna mea ceva rece.
Tae:- Y/N, ai un fulg de nea în păr!
Deci asta era! A început să ningă atât de frumos, iar eu mă holbam la cer în timp ce ochii îmi sclipeau de fericire.
Tae:- Știi, asta îmi aduce aminte de o melodie....
