The secret admirer

19

De dimineata Chanyeol s-a trezit cu o usoara durere de cap si ameteala. Credea ca o raceala incepe sa il prinda imediat, iar asta insemna un singur lucru. Fara scoala. Adica fara pauza de masa. Adica fara biletele. Trebuie sa afle mai multe. Trebuie sa mearga la scoala. Isi aranjeaza cartile in ghiozdan apoi isi termina rutina.
—Neata.
Spuse Sehun intrand in camera.
—Unde ai fost asa devreme?
Intreba Chanyeol tusind.
—Oh.. te prinde cumva raceala?
Intreaba Sehun venind langa el.
—E doar ceva minor. Mergi la cursuri?
—Da, sa mergem.
Sehun isi lua ghiozdanul si il urmeaza pe Chanyeol.
—Nu il asteptam pe Baekhyun?
Intreaba Sehun oprindu-se in hol.
—Am..eu am putina treba. Asteapta-l tu.
—Nu imi spune ca v-ati certat. Asta e noua.
—Si?
Intreba el batand nervos din picior.
—Voi nu va certati. Ce s-a intamplat?
—Nimic serios.
—Atunci?
—Atunci ce?
—De ce nu va vorbiti?!
—E doar ca...
—Neata!
Spuse Luhan zambind vesel oprindu-se langa Sehun.
—N-neata.
Spuse Baekhyun inghitind in sec privind in pamant.
—Ei bine? Care e problema voastra?
Intreba Sehun serios.
—Ei s-au certat.
Afirma Luhan.
—De ce ? Chanyeol?
Chanyeol tace.
—Baekhyun?
Baekhyun tace.
—Bine. E alegerea voastra daca vorbiti sau nu, dar va dau la dispozitie timp pana la pranz. Voi actiona. Hai Lulu.
Spuse tragandu-l pe Luhan.
Baekhyun iei ocoleste cel mai bun prieten fara a scoate vreun sunet. Chanyeol ofteaza.

Stia ca el a inceput cearta asta,dar chiar ii era dor de Baekhyun. Nu putea suporta tensiunea asta.

La pranz Chanyeol se grabeste sa mearga spre dulapul sau cand se opreste brusc. Se ascunde repede dupa perete si priveste cum prietenul sau cel mai bun pune un bilet in dulapul sau. Stai. Inca unul.
Nu era Luhan cel care punea biletele? Acum Baekhyun se ocupa de livrarea lor?

Se indreapta spre dulap apoi in liniste il deschide. Deschide biletele citindu-le cu inima batandu-i rapid.

"8. Am fost atat de speriat. Pentru cateva momente am putut simtii cum inima mi s-a oprit cand...cand am simtit mana ta.
Indiciu: Espresso."

Era acelas bilet pe care l-a gasit pe patul lui Baekhyun.

"9.Nu era in planul meu asta dar...o sa renunt. O sa renunt la biletele astea stupide, la dragostea asta...si la tine. Ce rost are? Inca nu...inca nu ti-ai dat seama desi am fost atat de evident? Desi ti-am dat atatea motive? Am fost atat de zgomotos si tu..tu nu ai realizat, iar asta nu inseamna decat un singur lucru. Nu ma vei putea vedea niciodata in modul in care imi doresc eu. Stiu asta. Am crezut ca poate...poate voi avea o mica sansa.
Maine iti spun la revedere. "

Chanyeol inghitii in sec speriat la gandul ca baiatul va renunta. Trebuia sa il gaseasca dar cum? Nimic nu e evident asa cum spune el. Nu intelege. Priveste spre Baekhyun care il privea cu coada ochiului apoi isi muta repede privirea spre cartile lui.

—Amuzant nu?
Spuse Chanyeol inchizand nervos usa dulapului.
Baekhyun isi vede de treaba pana cand Chanyeol ii inchide usa dulapului obligandu-l sa il priveasca.
—Ce faci?
Intreba Baekhyun simtind o presiune pe corpul sau. Chanyeol il imobilizase complet.
—Ce faci tu Baekhyun? Te joci cu sentimentele mele?