Lasă-mă să te ajut cu asta || BXB || Finalizată √

Capitolul numărul 3.

" Ce neatent e.."
" Nu e treaba ta! "
"  Și ii sunt dator "

12:02, luni.

  Perspectiva lui Liam:

După ce am spus acele cuvinte, Oliver s-a mai luminat la fata. Am vrut sa îl mai îmbrățișez încă o data.. Însă.. Orgoliul asta.. Chiar nu vreau sa aibă o impresie rea despre mine.
- E-Ești mai ok..? Spun eu, destul de timid și uitându-mă la el, sperând sa se simtă puțin mai bine.
Oliver a dat din cap afirmativ, ma bucur sa știu ca se simte mai bine.
Am rămas neclintiți unul în fata celuilat, holbandu-ne unul la celalalt, dar acest moment este întrerupt de Rebbeca..
- Liam! Oliver! Spune ea fugind înspre noi. Mi-am făcut griji pentru voi!
- Eu n-am pățit nimic.. Zic eu uitându-mă către Rebbeca și apoi către Oliver. Și el a zis ca se simte mai bine.. B-Bine, ne vedem in pauza următoare! Spun cu un glas tremurând și fug înspre clasa.

  Perspectiva lui Oliver:

Baiatul asta are ceva special.. Simt asta, nu e ca toți ceilalți..
- Ești ok? Le-am auzit discutând pe Patricia si Letiția despre tine și Liam, și mi-am făcut griji pentru el.. S-Și pentru tine, nu ma înțelege greșit!
Spune ea, părând sa ii pese.
- Sunt ok, mulțumesc. Am spus înainte sa merg înspre clasa. Nu vreau sa fiu văzut asa, dar totusi.. Simt ca în Liam pot avea încredere.. Și nu pentru ca ii sunt recunoscător pentru ce a făcut, asa am simțit de când am pus mana pe umerii lui sa îl întreb dacă este bine.. Poate fii un băiat obișnuit, însă pare ca pentru ceilalți este mult mai mult.. Și chiar și pentru mine.

14:30, luni.

Am terminat cursurile pe ziua de astăzi, chiar vreau sa ma îndrept înspre casa. Sunt frânt, și n-am făcut nimic toată ziua. Îl vad pe Liam discutând cu Ashley și fata aceea bruneta.. Rebbeca presupun. Ce mic pare pe lângă Ashley.
- Ashley! Dă-mi înapoi telefonul! Spune Rebbeca înainte sa fuga după Ashley afara din curtea scolii. Săracă Rebbe.
- Așteptați-ma și pe mine, fetelor!
Exclama Liam către cele 2 care deja s-au îndepărtat cu mult de școală. Uh.. Cred ca s-a înțepenit!
Observ ca Liam se chinuia sa își închidă fermoarul de la hanorac.. Sa ii dau o mana de ajutor?
Ma apropii de Liam, și îl salut.
- Hei.. Um.. Spun destul de rușinat. Lasă-mă sa te ajut cu asta. Si după ce am zis asta, i-am ridicat fermoarul în sus.

  Perspectiva lui Liam:

Îl observ pe Oliver spunând acea propoziție si ajutându-ma cu fermoarul. Asta e clar. Sunt îndrăgostit de el. Dar acele cuvinte.. Au părut triste. Parca ceva se ascundea în spatele lor.
- Mulțumesc, Oliver.. Spun, uitându-ma în ochii lui și zâmbind. Dar degeaba sper.. Pentru ca nimeni nu s-ar uita la mine, sa fim realiști. Sunt un băiat mic de înălțime si cu ochelari.. Cel mai "atractiv" din toată școala...
Ii fac cu mana scurt și ma grăbesc înspre poarta, dar atunci ma prinde de încheietura și ma întoarce cu fata către el.
- Ce zici sa ne întâlnim în fata stației de autobuz la 6? Poate mergem la o cafenea.. Vreau sa ne cunoaștem mai bine.. Spune Oliver, parca reținut de rusine. O. M. G. Nu îmi spune ca Oliver tocmai m-a invitat la o întâlnire.
Ma fac mai rosu ca ardeiul iute, și abia îmi găsesc cuvintele sa ii răspund.
- D-Da.. În regula!
Te rog, ciupește-ma ca să ma trezesc, asta sigur e un vis.
Se uita zâmbind la mine câteva minute, apoi ma îmbrățișează.. Se pare ca ii plac îmbrățișările.
Îmi las capul pe umărul sau și îl îmbrățișez și eu.

17:37, luni.

E aproape 6. Îmbrăcat sunt, încălțat sunt... Ma dau cu puțin parfum, îmi aranjez ochelarii și ma asez pe pat, sunând-o pe Rebbeca pe camera.
- Bună, Liam! Cum decurge întâlnirea? Răspunde ea entuziasmata. Părea ca se usca la par.
- Oh, încă nu am plecat, la 6 o sa plec. Și încă nu îmi vine sa cred ca mi-a dat o întâlnire... Spun eu, simțindu-ma în al 9-lea cer.
- Gata, calmează-te. Sunt sigura ca o sa va distrați. Spune ea, lăsând telefonul sprijinit de peretele de la baie, dandu-se cu ceva loțiune în par.
Și eu am o întâlnire cu cineva în seara asta.. Spune ea, zâmbind în oglinda.
- Oh, da? Cu cine? Răspund eu destul de curios. Sper sa fie Ashley!
- Ashley.. Răspunde ea începând sa rada. Cat am asteptat momentul asta. 2 ani m-am ținut de ea sa ii spună lui Ashley ce simte, însă uite ca Ashley a făcut primul pas.
- Serios?! Cat de tare ma bucur!
Continuam sa vorbim, pana observ ca era 17:52.

  Perspectiva lui Oliver:

Am ajuns în fata stației de autobuz. I-am luat un buchet de trandafiri, sper sa ii placa, chiar nu am știut ce sa ii iau.. Ma asez pe banca și îl aștept. Poate o sa vina.. După 3 minute de stat degeaba, îl observ alergând înspre mine.
- Scuze ca am întârziat! Spune el, punându-și mâinile pe genunchii mei și respirând greu. Eu am observat târziu ca e-
- E ok, serios! Spun eu razand. Cat de drăguț poate fii. Uhm.. Ți-am luat un buchet de flori.. Și după aceasta fraza m-am înroșit, punându-mi o mana la spate.
Liam părea destul de surprins, și destul de rosu.
- Mulțumesc, Oliver, dar te-ai deranjat.. Se exprima acesta, luând buchetul de flori și zâmbind înspre mine.

19:56, luni.

Ne pregăteam sa plecam de la cafenea.. Am avut un timp minunat cu el.. Chiar poate face omul sa se simtă mai bine.
- Mulțumesc pentru tot, Oliver. Spune acesta zâmbind. Esti un băiat chiar de treaba.. Era rușinos, și asta e chiar drăguț.
- Eu îți mulțumesc pentru ca ai venit..
După ce termin aceasta fraza, îl vad pe Liam îmbrățișându-ma strâns și punându-și capul pe pieptul meu.