Acțiunea se desfășoară la patru ani de la terminarea primului volum.
Josie este acum la facultate și visează să devină medic. A plecat din Vancouver pentru a urma universitatea dorită și pentru a începe o nouă viață. Suferințele violului se resimt p...
Oops! This image does not follow our content guidelines. To continue publishing, please remove it or upload a different image.
Azi este ziua mea liberă și singura modalitate în care vreau să o petrec, este lenevind în pat. Mă zvârcolesc pe toate părțile, strângând perna în brațe, în speranța că o să mi se pară mai răcoare.
Lucas cred că a plecat de ceva timp din cameră, căci m-am trezit pentru câteva secunde, când a trântit ușa, apoi am adormit la loc. Dacă eu sunt liberă azi, el în schimb lucrează până la 19 seara.
Am momente când mă trezesc și momente când Moș Ene trece din nou pe la mine, dar cert e că nu am nicio intenție de mă duce să mănânc sau la baie. Orele trec, iar eu mă simt mai moleșită, însă îmi continui activitatea : aceea de a nu face nimic...
— Trezirea, leneșo ! Am planuri mari cu tine azi. Vocea stridentă a lui Cindy mă face să tresar, ca mai apoi să îmi las capul să cadă înapoi pe pat.
Mă întorc cu spatele la ea, trăgând-mi pătura pe cap și ignorând orice tentativă a ei de a fi băgată în seamă.
— Ai dormit toată ziua. Când ai de gând să te trezești, când vine Lucas ?
— N-ar fi rău. Spun sarcastică, deși la cât de obosită sunt, e posibil să fii spus adevărul.
Îi aud pașii cum se îndreaptă spre ieșirea din dormitor și mă bucur în sfârșit că am scăpat de mica pacoste. Nici nu apuc să-mi duc gândul la bun sfârșit, căci un val de apă mi se prelinge pe întreg corpul. Sar ca arsă, fiind udă din cap până în picioare, și dacă până acum îmi era cald, acum simt cum părul mi se zburlește.
— Ești nebună ?! Cu ce ai aruncat ?
— Să zicem că m-am folosit de cel mai mare bol pe care îl ai...
Mârăi în timp ce mă îndrept spre ea, dar e mai rapidă decât mine și mă blochează practic în propria cameră.
— Cindyyyy ! Deschide afurisita de ușă sau nu știu ce-ți fac.
— Nu, până nu te calmezi.
— Sunt calmă, deschide. Încerc să folosesc un ton mai domol și se pare că mă crede.
Face o mică crăpătură în ușă, iar eu trec pe lângă ea liniștită pentru a nu-mi bănui gândurile. Intru în bucătărie, unde umplu o sticlă de 2 litri cu apă. O caut prin casă, încercând să fiu cât mai vigilentă, însă la următorul pas, un nou val de apă îmi udă hainele.
Alerg după ea și reușesc să o stropesc de câteva ori bune. La final întreaga casă este învăluită în apă, iar nouă nu ne rămâne decât să curățăm.
***
Îmi conturez buzele cu un creion oferit cadou de la o altă prietenă de la universitate și cu un ultim mic retuș la gene, sunt pregătită pentru distracție.
Am ales să port o rochiță neagră și mulată, asortată cu o pereche de cizme tot negre. Întregul look mă face să par disponibilă și nu m-ar deranja dacă aș atrage câteva privire. Doar e o seară a fetelor.
Cindy s-a gândit, fiindcă tot suntem singure acasă, să mergem împreună la un concert cu intrarea liberă. Deși muzica este rock, un stil ce nu mă caracterizează, am cedat și am fost de acord să mergem în aer liber pentru a ne destinde.
Am plecat la 18, întrucât concertul se ține în partea opusă a orașului. Parchez mașina în primul loc liber pe care îl găsesc și apoi ne croim loc prin mulțimea de băieți din imensa parcare.
— Ce trupă cântă ? O întreb pe Cindy când ne apropiem de scenă.
— Nu sunt sigură. Știu doar că nu sunt foarte cunoscuți, să sperăm că o să ne placă.
— Pregătește-te pentru timpane sparte.
Râsul ei colorat umple atmosfera, ca puțin mai târziu atenția să ne fie atrasă de o chitară electrică, ce își face simțită prezența pe scenă. Aș putea spune că sună chiar bine, ritmul este destul de plăcut auzului. Însă adevăratul sunet frumos este al unei voci ce se aude provenind din spate.
Ușor, ușor persoana care posedă vocea, își face apariția în fața publicului și cred că pur și simplu, mie și prietenei mele ne-a căzut fața. Dalton, motociclistul care l-a amenințat pe Lucas în urmă cu o lună, este solistul trupei la al cărei concert am venit.
Cindy pare la fel de șocată ca și mine, semn că ea chiar nu știa cine va urma să cânte. Mulțimea e de-a dreptul extaziată de cântărețul sexy într-un mod primitiv, și toți par să-l aclame.
Ne revenim din starea în care am căzut și ne bucurăm de show, la fel ca oricare alt spectator. Dalton ne zărește și își ridică mână în semn de salut, iar dacă eu îi întorc gestul din politețe, Cindy în schimb îl ignoră.
După câteva melodii se face liniște, auzindu-se din backstage, cum un bărbat încearcă din răsputeri să fie lăsat să urce pe scenă. Pun incidentul pe seama unui fan înfocat, urmând să-mi verific telefonul. Descopăr că am o mulțime de mesaje și apeluri de la Lucas. Așa e, nu l-am anunțat să-i spun unde suntem...ups.
Se pare că tipul de mai devreme a răzbit să vină în atenția noastră, iar în momentul în care reflectoarele se poziționează asupra lui, simt cum ochii îmi ies din orbite.
Lucas îi smulge lui Dalton microfonul din mână și nervos, cum nu l-am văzut niciodată, se răstește țintuindu-mă cu privirea.
