Ellie Potter Și Blestemul Vrăjitorului

Capitolul 18

          Mai trebuie să vă pun alertă
                   de lucruri 18+?

     Ellie Pov.

   Trenul a început să încetinească. M-am ridicat întinzându-mă, iar Draco și-a pus mâinile în jurul meu. M-a strâns ușor în brațe, apoi m-a prins de mână. I-am strâns încet mâna și după ce mi-am luat rămas bun de la ceilalți, inclusiv de la Harry, ne-am îndreptat spre Lucius și Narcissa. Narcissa l-a îmbrățișat pe Draco, iar după ce s-au despărțit din îmbrățișare am spus respectuos:

   — Bună ziua, îmi pare bine să vă revăd, doamnă Malfoy!

    — Și mie îmi pare bine să te revăd, mai ales să te văd sănătoasă și frumoasă ca de obicei. Te rog să îmi zici Narcissa, nu sunt așa bătrână, draga mea. a spus zâmbind, iar Draco m-a sărutat mândru pe frunte

   Aceasta m-a îmbrățișat și pe mine, apoi am plecat toți la casa lor. Conacul Malfoy...

                               ******

   Draco mi-a arătat camera lui, unde e baia și unde e bucătăria. M-am așezat în fund pe pat, dar Draco m-a prins de mâini și m-a ridicat în picioare. Am vrut să protestez, dar acesta și-a  apropiat buzele de urechea mea și mi-a șoptit că are o surpriză pentru mine. M-am entuziasmat deoarece adoram surprizele.

   După ce m-a legat la ochi, m-a prins de mâini și a început să mă conducă prin casă. La un moment dat am auzit o ușă scârțâind. Draco mi-a dat jos materialul cu care m-a legat și și-a așezat bărbia pe umărul meu, aplecându-se destul de mult. M-am obișnuit cu lumina orbitoare și am crezut că am ajuns în Rai. Un Rai al cărților. Pe doi dintre pereți erau biblioteci imense până în tavan,  plasate direct în zid, iar în celelalte capete era două geamuri uriașe. Lumina era una rozlie, apusul venind mai repede decât mă așteptam. Într-un colț al camerei era un șemineu foarte mare, pe jos fiind așezate pături și perne. Draco a mers cu pași apăsați spre o fereastră, apoi spre alta și a tras draperiile roșii ca sângele. Acum doar focul ce ardea cu putere în șemineu lumina camera.
   M-am apropiat de biroul de lemn pe care erau mai multe pergamente, o pană și cerneală. Am început să trec cu vederea printre rafturile de cărți și  am atins coperțile cu vârfurile degetelor.

   — Îți place? i-am auzit vocea lui Draco

   — Dacă îmi place? Ador locul! am spus încă uimită

   M-am așezat în fața focului și Draco s-a apropiat de mine. Un material fin mi-a căzut în cap, iar când mi l-am dat jos, am văzut o cămașă largă și puțin transparentă. M-am uitat la Draco și  acesta mi-a zâmbit.

   — Haide, ia-o pe tine! Doar nu o să rămâi în robă. mi-a zis el, apoi am observat că avea pe el doar niște pantaloni de pijama

   — Am și eu pijamale!

   — Dar eu vreau să te îmbraci cu asta, hai!

   — Atunci ieși, oricum nu mă îmbrac cu ea. am spus oftând

   — Nu pot să cred că trebuie să o fac personal.

   Acesta s-a așezat lângă mine și mi-a dat pelerina jos. M-am uitat atentă la fiecare mișcare de a lui. Când să îmi dea roba jos, m-am ferit puțin, dar a dat-o jos în cele din urmă și mi-a tras cămașa pe cap. Am roșit și acesta a zâmbit mulțumit.

   — Îți vine mai bine decât mie! Nici lenjeria ta neagră nu e rea, dantelă, ai gusturi bune. a spus și mi-a făcut cu ochiul

   Am roșit mai tare și l-am lovit în umăr. M-a sărutat pe frunte, apoi am început să ne holbăm unul la altul. Ne apropiam din ce în ce mai tare până când acesta și-a băgat mâna în părul meu și m-a sărutat apăsat. Sărutul a durat foarte puțin deoarece Draco s-a ridicat și a mers spre ușă. A încuiat ușa cu cheia și s-a întors spre mine.

   — N-am vrea să fim deranjați! a zis zâmbind cu gura până la urechi

   — Hai, deschide ușa.

   — Nu, deschide-o tu!

   — Atunci dă-mi cheia și o deschid.

   — Vino să o iei! a spus și a lăsat cheia să îi cadă în pantaloni

   — Tu cred că îți bați joc de mine!!

   — Niciodată, iubire.

   A venit repede spre mine și m-a prins de coapse, ridicându-mă de la sol. Mi-am strâns picioarele în jurul lui pentru a nu cădea și acesta și-a pus mâinile pe spatele meu. S-a uitat în ochii mei, apoi m-a sărutat lent. Când  sărutul a început să devină mai pasional, m-a pus pe birou, dând toate lucrurile pe jos cu mâna. Și-a mutat mâinile pe talia mea, iar eu mi-am pus mâinile după gâtul lui. Și-a trecut limba peste buza mea de jos, iar eu m-am tras din sărut când limba lui înainta spre a mea.

   — Ăsta e joculețul meu, iubito, iar eu nu pierd la jocurile mele! mi-a șoptit

   M-am dat jos de pe birou și m-am așezat pe pătura din fața șemineului. Draco era încă cu spatele la mine, probabil gândindu-se la ce o să-mi facă. S-a întors spre mine pe călcâie și  a rânjit victorios chiar dacă nu găseam motivul victoriei lui. A venit spre mine cu pași lenți și s-a așezat  lângă mine. Un timp a stat nemișcat, dar printr-o mișcare rapidă am ajuns deasupra lui. Și-a pus mâinile pe talia mea și le-a lăsat încet în jos. A zâmbit  mulțumit când a văzut șocul de pe fața mea, apoi mi-am dat seama că nici eu nu o să pierd la acest joculeț. M-am aplecat peste el și am suflat aer cald pe buzele lui, dar nu l-am sărutat. Părea tare agitat din cauza asta, și a început să se fâțâie. Mi-am pus mâinile pe pieptul lui dezgolit, apoi le-am lăsat în jos până la marginea pantalonilor lui. Am început să mă joc cu ei, și când i-am dat jos, Draco a scos un geamăt înăbușit. M-a împins încet și am schimbat pozițiile. S-a pus peste mine în așa fel încât să nu își lase greutatea pe mine, apoi a început să mă sărute pe gât. Mi-a sărutat linia pulsului, iar eu mi-am pus mâinile în părul lui trăgând încet. Mi-a umplut gâtul de semne violet, scoțând câteva gemete de plăcere de la mine. Apoi a început să îmi desfacă nasturii de la cămașă. A dat-o jos și am început să ne sărutăm. Era un sărut pasional și în acelaș timp sălbatic.
   Cred că am pierdut jocul, dar nu mă  deranja deloc. Corpurile noastre s-au  pierdut în umbrele nopții...

                   To be continued

   Așa, să lăsăm ceva spațiu deoarece nu vrem sa stricăm aspectul capitolului acesta... interesant. Am terminat anul cinci și în premieră e ultimul capitol din vacanța de vară. Mâine încep școala, dar promit că o să încerc să postez cât mai des. Nu o să fie în fiecare zi, asta e clar, dar încerc tot ce pot. Nici voi nu o să mai aveți atât de mult timp să citiți, cred. Sper că vă place cartea și nu v-ați plictisit deoarece doar din anul 5 a început adevărata dramă și  acțiune. Mulțumesc mult pentru toată susținerea. Cine se aștepta să ajung aici?:)) Vă iubesc mult! ❤❤