scriu in viitor
si ma retrag in goliciunea cuvintelor
care se scurg din trupul meu fara viata,
trup fara vlaga.
mort de ceva timp.
supravietuind doar din vorbe,
si avand echilibru fals.
fata imi e uda.
lacrimile nu se opresc sa curga.
gandurile vin.
oare unde e fericirea de alta data?
unde e bucuria din ochii copilului?
copil care azi nu mai e.
azi nu mai e nimic.
aproape mai este om.
doar dezamagirea a ramas in cuvintele lui.
totul e in zadar.
dorm.
acum dorm si sper sa nu mai simt nimic.
cand ma trezesc o sa revina,
sunt sigura de asta.
nu ma lasa fericita.
vrea sa-i fiu leguma.
sa ma consume la apus,
iar la rasarit sa ma cladeasca,
sa ma distruga iar.
oare unde e sfarsitul?
exista?
exista sfarsitul,
dar suferinta va fi si mai mare apoi,
o sa ard in flacari.
YOU ARE READING
Culori
Poetry"Culorile" sunt pentru mine cele care imi dau culoare vietii, voi citindu-le sunteti una dintre ele.
