E intuneric,
Am intrat in rezonanta cu intunericul
si tremur pe intuneric.
Tresar parca ma trezesc mereu din mine,
Si ma afund din nou,
Nu mai am ce face treaza.
Maine nu mai exista.
Omul e fericit atunci cand sufera.
De fiecare data cand am murit,
M-am ascuns in pamant.
Sub stratul gros stau ascunsa.
E frig.
Deasupra mea apare.
Aureola stralucitoare nu m-a lasat sa vad,
Nu m-a lasat sa-l privesc,
Sa-i spun ce doare,
Sa-i spun ca asta e ultima scapare pe care am gasit-o.
Nu doresc sa ma trimita si mai jos.
Miscai un deget sau nu miscai un deget,
Era un pacat capital.
Tin lumanarea aprinsa doar jumatate.
Se lasa mai jos si spune,
"Suferinta in afara iadului..
Nu stiu daca e permisa"
M-a lasat.
Luminez! ca o aureola...
Inspirata din "Paracliseul" scris de Marin Sorescu.
YOU ARE READING
Culori
Poetry"Culorile" sunt pentru mine cele care imi dau culoare vietii, voi citindu-le sunteti una dintre ele.
