Passion And Danger

Capitolul 3

Două bătăi ușoare pe spatele lui Evan. Îmi ridic capul și mă dau câțiva pași înapoi.

- E timpul să plecăm, ne anunță tata.

Îmi cobor privirea spre mâinile lui, are o batistă cu care se șterge pe mâini și pe materialul bej încep să apară pete roșii și nu cred că asta e de la mâncare.

Pornește înainte, iar eu și Evan îl urmăm.

Odată ajunși în mașină, unde suntem puțin mai în siguranță, îmi întorc privirea spre el.

- L-ai ucis pe Marco?întreb rece.

Liniște, chiar la ucis.

- De ce?continui să dau întrebări.

Expiră greu, își aruncă batista undeva pe jos.

- M-a trădat. Toți acești ani, el lucra pentru două părți. Eu l-am adus unde a ajuns acum și el a îndrăznit să mă trădeze, chiar celui mai mare dușman al meu, rostește el nervos.

Nu m-am așteptat la asta din partea lui Marco, mi s-a părut mereu atât de amabil și bun, nu credeam că e capabil să-l trădeze pe tatăl meu. Se pare că aparențele înșeală.

- Băieții lui se vor întoarce, pentru a se răzbuna. Suntem din nou în pericol, constant eu.

- Nu îți face griji, Leila. Nu o să poată să ne facă nimic, eu o să am grijă de asta.

Vocea fermă a tatei mă liniștește. Știu că ar face orice ca eu să fiu în siguranță, a făcut-o mereu, încă de când eram mică.

***

Îmi simt picioarele amorțite și sunt obosită. Practic mă sprijin de Evan ca să pot să merg.

- Ai putea să îmi faci o favoare și să mă duci în brațe până în pat, îmi ridic ochii căprui spre el și cred că tonul meu a fost mai mult rugător decât impunător, ceea ce nu mi-a plăcut nici mie.

- Mai avem puțin și te descurci destul de bine, spune calm, ținându-și privirea înainte.

- Ce nesimțit, mârâi și mă desprind de el.

Îmi grăbesc pasul, blestem scările astea și faptul că camera mea se află la etaj.

Deschid ușa și o trântesc nervoasă în spatele meu. Îmi întind mâna la spate cât să ajung la cheia fermuarului și trag de ea în jos. Rochia îmi cade pe corp în jos pe podea, parcă mă simt eliberată de ea, la fel și de pantofii cu toc din picioare pe care îi arunc prin cameră.

Îmi pun pe mine pijamalele din bumbac, ce îmi fac fiecare părticică din corp să se relaxeze. Mă culc și îmi acopăr corpul cu plapuma moale, sunt atât de obosită, încât adorm doar în câteva minute.

***

Două bătăi în ușă mă trezesc din somn, îmi ridic capul de pe pernă și mârâi un "da" aproape inperceptibil. Știu cine e, doar Evan bate de două ori în ușă.

- Domnul Smith dorește să vă vadă, rostește cu glas aspru puțin răgușit.

Îmi arunc plapuma de pe mine și cobor alene din pat.

- Cât e ora?întreb și mă ridic îndreptându-mă spre baie.

- Unsprezece, îmi răspunde scurt.

Am dormit ceva.

Mă opresc în fața ușii la baie și îmi întorc privirea vicleană spre Evan. Îmi trag maioul de la pijama pe cap, lăsându-mă din nou dezgolită în fața lui, doar că acum sunt cu spatele.
De parcă nu mi-a văzut deja sânii, îmi spune subconștientul meu.