Capitolul 5

24 2 0
                                    

După ce Lavinia intră în cabană ei blocară ușa cu un scaun, sperând că așa vor încetinii pe oricine ar vrea să intre.După ce Lavinia se calmă, ea începu să le povestească ce s-a întâmplat în pădure.

-Asta nu are nici un sens, de ce l-ar omorâ cineva pe George, adică nici măcar nu merită osteneala spuse Alin care era speriat de moarte.

-Vorbește negarea din tine,spuse Buzghi.Totul are sens acum crimele, adică i-a scos mațele,exact cum scria că a făcut și crimilalul din ziare.

-Da, dar ce are el cu noi? Spuse Cristina care căuta disperată ceva în geanta ei.

-Nu e evident, ne vanează,exact așa cum a făcut și acum patruzeci de ani, sau acun douăzeci și cinci de ani sau ca acum optusprezece ani, pentru el nu contează,cine suntem sau cât timp a trecut,ne va vâna unul câte unul,dacă nu ne vom organiza cât mai repede spuse Laura.

-Ok în primul rând WoW, asta a fost cea mai lungă frază pe care ai spus-o vreodată și în al doilea rând, ați înebunit, ce organizare trebuie să plecăm de aici cât mai repede, dacă ajungem la mașină putem scăpa spuse Monica care deja se îndrepta spre ușă.

- Își reamintesc că mașina e stricată, și în plus ești sigură că vrei să riști atât de mult? Adică ai ce merge până la mașină și pe întunericul ăsta s-ar putea să te rătăcești și atunci vei devenii o pradă ușoară.

            -L-am găsit strigă Cristina în timp ce își scotea telefonul mobil din geantă cu o mutră victorioasă pe față.O firar nu este semnal. Mă întreb dacă telefonul fix funcționează.

-Este telefon fix în văgăuna asta întrebă Gabi surprins.

-Normal că da spuse Cristina,iar înainte să puna mâna pe receptor telefonul începu să sune.Toți stătură cu respirația tăiată până când Cristina decise să răspundă.

-Alo? Cine e acolo? Spuse Cristina cu o voce tremurândă.De la celălalt capăt al firului se auziră următoarele:”Vă urmaresc în fiecare clipă și vă știu fiecare mișcare. Eu sunt vânătorul iar voi prada mea.”După ce auzi acestea Cristina trântii receptorul și se panică.

-Ce ne facem, avem un psihopat pe urmele noastre, ne va prinde și probabil ne va mânca, vreau acasă!V-am spus că mai bine mergeam la plajă, macar acolo sunt și alți oameni care ne puteau ajuta,dar aici vom muri toți și nimeni nu va afla niciodată.

-Cristina,respiră, calmează-te spuseră Laura și Gabi deodată, nu faci decât să înrăutățești situația.

Arnold încearcă să preia situația dar în clipa în care el vru să le spună ceva celorlalți ușa cabanei se deschise iar în cadrul ei stătea criminalul cu un topor în mână.Toți se despatr în grupuri : Cezara, Arnold și Buzghi fugiră la etaj, Laura, Alin,Cristina Lavinia și Gabi fugiră în beci iar Monica se duce în bucătărie.

Criminalul se duse în bucătărie după Moni dar aceasta se ascunse după bar iar criminalul nu o văzu .După ce Moni a văzut că,criminalul a ieșit din bucătărie ea ieși din casă și intră în pădure.

            Între timp grupul lui Laura se ascunse într-o cameră ascunsă din beci,unde nimeni nu i-ar fi căutat.

            -De ce a trebuit să venim aici, dacă criminalul ne găsește am mierlit-o spuse Alin pe un ton sever.Și în plus ce pute așa aici ?

            -Nu știu poate a murit vreun șobolan sau ceva , de unde vrei să știu eu ? spuse Laura.

            -Ceva sigur e mort aici spuse Alin și dădu cu piciorul într-un dulap din care căzu trupul neînsuflețit și plin de sânge al lui George.Pentru prima oară pe fața lui Alin se întipări mila.Lavinia nu mai putu de frică și vezica ei cedă și se eliberă.

Cristina Gabi și Lavinia mai nu plângeau așa că Laura nu stătu pe gânduri și acționă.

            -Hei Alin te crezi puternic, atunci hai și ajută-mă să împing dulapul ăsta.

Alin o ajută și așa cum crezuse Laura în spatele lui era un mic geam care ducea afară.

            -Victorie…sau nu spuse Laura dânduși seama că Lavinia nu ar încăpea pe acel geam și să o lase acolo ar fi fost prea crud.

            -Și ce dacă nu încape o lăsăm aici nimeni nu va ști spuse Alin.

            -Ba eu voi ști și nu vreau s-o am pe conștiință,nu că tu ai ști ce e aia.

            -Cum, nu mă puteți lăsa aici spuse Lavinia care revenise cu picioarele pe pământ și se sprijinii de un zid.În secunda urmatoare ea dispăru în întuneric.

            -Lavinia, ești un geniu spuse Laura.

            -Sunt?Adică normal că sunt.Spuneți-mi și mie de ce?

            -Ăsta e un pasaj secret către depozitul de lângă casă, probabil că așa intra criminalul.

Când ajunseră în depozit la îndrumarea lui Laura ei își luară unelte cum ar cuțite, un topor machete, iar Laura luă o rangă.Gabi și Lavinia vroiau să se întoarcă în cabană dar Laura le-a spus că criminalul ar putea fi încă acolo așa că merseră și ei în pădure.

            Între timp criminalul se plimba la etaj căutându-i pe ceilalți.Buzghi Arnold și Cezara s-au încuiat într-o cameră și stăteau în liniște până când Buzghi dechise să facă glume nepotrivite.

            -Deci dacă tot nu ați făcut-o jos cât am fost noi în pivniță ce ziceți să o facem acum în trei.

            -Știam eu că tu vrei să te culci cu  mine spuse Arnold ca o continuare a glumei lui Buzghi.

            -Da și dacă tot tu ai propus ce zici să stai tu deasupra fiindcă ăla moare întotdeauna primul și măcar scap și eu de tine că de optusprezece ani tot încerc da încă nu am reușit.

Din păcate gălăgia lor l-a atras pe criminal care acum se chinuia să deschidă ușa.

Cezara a început să strige sperând că cineva îi va auzi iar între timp Arnold se duse spre geam ca să vada cam cât de sus erau dar spre norocul lor geamul se deschidea spre acoperișul depozitului așa că nu era mult prea greu să scape.

În clipa în care Arnold ieși pe geam criminalul sparse ușa iar Cezara îngheță.Buzghi ieși pe geam și când văzu că Cezara nu se mișcă și criminalul se apropie de ea, el o prinse de închietura mâinii și o trase afară.

Criminalul nu vru să renunțe așa că o prinse de picior pe Cezara dar ea îl lovi așa că acesta îi dădu drumul dar nu înainte să îi lase o tăietură adâncă pe picior.Cezara urla iar în clipa următoare băieții reușiră să o scoată pe fereastră.Ei au alunecat de pe acoperiș pâna jos dar nu au pățit nimic așa că Buzghi și Arnold au dus-o pe Cezi până în pădure.

            După un timp grupul lui Cezi auzi niște zgomote așa că băieții o puseră pe ea jos și se duseră să investigheze.După câteva secunde ei dădură de grupul lui Laura și o auziră pe Cezi strigând.

            -Stai Laura sunt Arnold și Buzhi nu lovi.

Ei se întoarseră să vadă despre ce vorbea Cezara și se speriară când realizară că erau la câțiva milimetri să primească o rangă în cap.

            -ASTA A FOST PREA APROAPE! Totuși felocitări manevrezi bine ranga spuse Buzghi.

            -Mersi cred…Oricum acum că ne-am regrupat,cum ziceam trebuie să ne facem un plan spuse Laura care avea o față serioasă.                          

You've reached the end of published parts.

⏰ Last updated: Jan 18, 2013 ⏰

Add this story to your Library to get notified about new parts!

The sharp knife, the short life, and their destinyWhere stories live. Discover now