coicidență

47 1 0
                                    

Nicol era o fată normală (şi încă este) de 15 ani nu avea prieteni era praf la tot ce stătea în comunicarea cu oamenii sau chiar să se înțeleagă cu ei având desigur o cea mai bună prietenă părinți nu prea o apreciau ea a decis să se mute în Londra la unchiul ei fiindui destul de greu fără prietena ei stând mereu singură

Londra ora 12:30 28 Septembrie 2021

-Nicol trezeşte-te trebuie să mergi la şcoală!!

la naiba am auitat azi este vineri iar strigătul unchiului meu țâşnea din bucătărie. Sărind imediat din pat intrând în baie leneş pornind duşul apa era fierbinte dar nu mă deranja lăsam apa să îmi îmbibe părul luând şamponul continuând să îmi spăl părul mâna mea s-a întis spre penarul meu unde ţineam un cuțit de buzunar începând să îmi tai antebrațul lăsând cicatricile vechi să se deschidă sentimentul devenind familiar sângele deschis colorându-mi pielea albă plăcerea trăgându-mă într-o transă iar brațul îmi amorțise. Trezindu-mă de un ciocănit la uşă

-grăbeşte-te o să întârzi !

Se smiorcăi unchiul mei grăbindu-mă şi îmbrăcându-mi uniforma şcolară am ieşit din baie păşind în bucătărie apucând un sandwich ieşind pe uşă

-pfff ziua asta nu poate deveni mai rea

mormăi eu punând căştile în urechi pornind spre şcoală din fericire nu era aşa departe dar normal că am întârziat alergând până la clasa mea bătând în uşă uşor

-hmm domnişoară nicol ați întârziat iar

spuse domnul profesor mârâit intrând în banca mea scoțând cartea de matematică nu eram bună la matematică aşa că am tăcut până la sfârşitul orei ,orele trecând atât de greu iar prânzul a trecut atât de rapid începând ora de istorie nu prea îmi plăcea pentru mine şcoala şi oameni din jur erau ironici

-bun copii după cum ştiți în epoca victoriană au avut loc multe icidente unul dintre cele mai neidentificate legende fiind jack spintecătorul din toamna anului 1888 victimele lui fiind cel mult implicate femeile prostituate atacânduşi victimile fie noaptea sau dimineața devreme gâtul victimei fiind tăiat iar apoi mutilândui corpul mai ales uterul

nu îmi păsa de asta privind nori cum se adună astupând soarele strălucitor provocând o furtună ora sa terminat neavând umbrelă am mers în ploaie picăturile mici reci spălându-mi corpul mic uzând hainele şi părul meu scurt castaniu

-mhm e frig

murmur eu tremurând ajungând la apartamentul unde locuiam unchiul meu se afla la muncă am sărit imediat în duş scimbându-mi hainele uzate în hainele de casă aruncândule în maşina de spălat pornindo alergând în bucătărie pregătind cina pentru el viața mea fiind cu adevărat plictisitoare ....

-hmm am auzit că ai întârziat

strigă unchiul meu eu tăcând mâncând în continuare

-eu de ce te-am adus aici? pentru cine muncesc eu pentru mine nu pentru tine să te țin în răsfăț

glasul lui devenind din ce în ce mai enervant

-mhm şi ce vrei să dai de înțeles că îmi scoți ochii acum termin-o şi mănâncă

replic eu obosită

-treci în camera ta acum sau îți plesnesc una

Ridicându-mă de la masă mergând liniştită în camera mea
stând pe pat lacrimile ieşind din ochii mei ştergând lacrimile fierbinți cu dosul mâini

-la naiba cu voi toții m-am săturat de viața asta.

Spun eu încet prin suspine aşezându-mă pe pat încercând să adorm ştiind că voi avea unul din coşmarurile horror pe care le am mai mereu . Trezindu-mă de alarma de dimineața pulsul meu bătând rapid iar respirația mea fiind greoaie sărind din pat spălându-mi fața şi dinții luând micul dejun azi era sâmbătă aşa că m-am deci să ies fiind o admiratoare a paranormalului m-am decis cu nişte colege de clasă să mergem într-o clădire abandonată de care am fi auzit zvonuri că un demon bântuie clădirea şi îi va mânca sufletul celui/celei care are curajul să îl deranjeze

-hmm deci cine intră prima?

Tremură o colegă înspăimânată restul fetelor râzând de ea

-oh haide nu îți fie frică doar nu e nimic aici

zâmbetul de pe fața altei colegi se lărgi privindu-mă malefic

dar cu mine se întâmpla ceva ciudat simțeam ceva sau pe cineva aici ceva avea o aură puternică şi malefică poate.. brusc gândurile mi-au fost tulburate de o pereche de mâini împingându-mă de la spate intrând în clădire uşa se trânti puternic dându-mi ochii peste cap

-tsk ştiam că ştoarfele alea vor face asta

Mârâi eu enervată aprizând lanterna atmosfera era strânsă sunetele lemnului putrezit scârțâind îmbibă liniştea fiind curioasă am mers şi în celelalte încăperii

-CUM ÎNDRĂSNEŞTI SĂ ÎMI PETURBI LINIŞTEA MURITOARE DE RÂND

Încremenind la glasul gros înfiorător crezând că voi fi puternică dar defapt am încremenit încercând să nu mă uit la el asta e voi muri înainte să mă omor eu întorcându-mă împotriva voinței mele corpul tremurând puternic simțind cum bătăile inimi mi se accelerează iar picioarele mi se înmoi ochii mei deschizânduse încet dezvăluind demonul era pur şi simplu

-frumos...

Suflu eu uimită coarnele lui erau mari dar forma lor era atât de ciudată ochii lui roşi strălucind puternic iar pielea lui era roşie sângeriu având una dintre aripi rănite copitele lui erau mai uriaşa ca ale unui cal colții lui ascuțiți iar ghiarele lui lungi negre

-f..face..cem u..un pac..ct

Bâlbâindu-mă puternic nu îmi era frică ci eram uimită era prima oară când vedeam aşa ceva poate şi ultima privirea lui era înfricoşătoare dar tăcerea peturba camera

-îți tratez aripa rănită iar tu nu îmi vei mânca sufletul

vocea mea calmânduse

-DE CE AŞI AVEA ÎNCREDERE ÎN TINE SAU DE CE AI AVEA TU ÎNCREDERE ÎN MINE POT DOAR SĂ POCNESC DIN DEGETE ŞI ÎȚI VOI DEVORA SUFLETUL

Vocea lui încă era înfricoşătoare dar trebuie să nu par slabă cu toate că încă tremuram

-nu ştiu şi aşa mă voi sinucide măcar să fac un lucru bun

mormăi eu apropiindu-mă de el văzând o cruce înfiptă în aripa lui

TCH MURITOR DE RÂND CREDE CĂ MĂ POATE AJUTA INTERESANT COPIL...

scoțând crucea din aripa lui rănile lui vindecânduse singure

-acum suntem chit data viitoare ai grijă

Spun eu zâmbind micuț

-MHM

asta e tot ce a spus dispărând răsuflând de uşurare ieşind din clădirea aia având sânge pe mâini şi pe haine

-n..nicol ce ai pățit ți-a mâncat sufletul ?

Întrebă colega timidă celălalte erau plecate

-mă voi răzbuna pe ele tu dute acasă !

Îndreptândune amândouă spre casele noastre din fericire unchiul nu era acasă am intrat repede schimbânadu-mă făcând un duş aruncându-mă în pat adormind constant

- trezeşte-te doamna mea

Sebastian×readerTempat cerita menjadi hidup. Temukan sekarang