Sebastian×reader

capitolul 8

Am scos un oftata, respirația  certându-se cu frigul de afară. Eu şi finny tăiam tufişuri pe măsură ce soarele apunea , dar el se scuza-se momentan să obțină altă pereche de foarfece după ce închise prea tare şi le rupse pe cele vechi

Cerul înorat a acoperit culorile apusului

Nu ar trebui să existe un apus de soare acolo şi probabil este frumos,pur şi simplu nu îl pot admira chiar acum , m-am lămurit în sinea mea , încercând să profit de ocazie pentru a admira norii negri iar vândtul sufla din ce în ce mai puternic . Vântul îmi înțepa pielea expusă, trebuia să îmi țin rochia de fiecare dată când mă mişcam

-chiar dacă nu există un apus de sore care să mă calmeze , asta nu însemnă că vremea urâtă nu îmi va plăcea

încep eu suflând în linişte

-mhm Finny ai...

Înainte să mă întorc prizându-mi fusta când vântul sufla puternic , înainte de...

-mi-e teamă că Finny s-a retras pentru astăzi,

A răspuns Sebastian , personajul să potrivindu-se cumva cu atmosfera rece ,

-i-am spus că voi ieşi şi te voi informa

-hm bine

am răspuns ezitat,încercând tot posibilul pentru al evita pe Sebastian iar privirea lui sa pus pe închiieturile mele vinete

-după ce termin acest tufiş voi intra înăuntru

clarific eu serioasă concetrându-mă pe treaba mea

-cât de angajat

a comentat el, înainte de a se scuza şi a pleca

-1 evitare majordomului negru , misiune îndeplinită

Spun eu pentru mine însumi ,cu toate că am rămas în frig , dar era mai bine singură decât cu el pentru ce făcuse anterior

M-am cutremurat , nesigură dacă a fost gândul lui de frigul a devenit brusc mai intens,pielea de găină mi sa întins pe tot corpul iar nasul şi obraji s-au înroşit. Dând o privire asupra copacilor frunzele lor fiind rare din cauza veniri toamnei ,rămânând distrasă pentru un timp observând luna plină , luminând copacii dând o privelişte încântătoare ,dar o rafală mare de vânt a dat busna ridicându-mi fusta

-de ce fustele din uniformele astea trebuie să fie atât de lungi şi să se îndoaie?

Spun eu enervată mormăind jenată ca nu cumva cineva să mă privească prin geamurile conacului,

M-am repezit în camera mea , liniştindu-mă la căldura din conac , ei bine era cald ..nu tocmai cald , Poate că acest loc are o izolație bună, m-am gândit eu curioasă înainte de a închide ochii un anumit majordom în negru care mă aştepta înafara camerei mele , perfect pe reper,

-ah nicol

a început el ,uitându-se şi sunând impecabil , aşa cum s-a întors către mine

-mhm

Îngrijorată de faptul că va vea iar să mă certe

-este ceva?

-într-un adevăr, se pare că te vei mişca

a răspuns el sunând formal

-noua ta cameră va fi în camera slujitorilor

-în regulă pot să îmi adun lucrurile din interior?

-s-a arănjat totul

A spus el cu dispreț , înainte de a da un

-să mergem?