Iluzie

10 4 0
                                    

Tot ce are pe pământ omul
Devine o iluzie,
Când își recapătă tronul
Are doar confuzie,
Își lasă în urmă totul pentru bani
Însă timpul trece,
Și descoperă după ani și ani
Că-i singur și rece.

Sufletul său muritor piere,
Și este uitat
Iar milă de la Dumnezeu cere
Să fie iertat,
Și tot ce nu poate avea mai sfânt
Este natura,
Ce crește și piere, răsare pe pământ
Pierzându-și măsura.

Doar o iluzie, un suflet muritor
Arde mocnind,
Strângându-și inima cu dor
Moare iubind
Sub natura frumos împreunată,
Cu lacrimi argintii
Arzând cu plăcere ispita toată
Și tot își amintii.

Oops! This image does not follow our content guidelines. To continue publishing, please remove it or upload a different image.



𝑃𝑜𝑒𝑚𝑒 𝐹𝑟𝑎𝑔𝑚𝑒𝑛𝑡𝑒 𝑑𝑒 𝑛𝑎𝑡𝑢𝑟𝑎Where stories live. Discover now