Scandalos

Capitolul 22

-Cred că e mai bine să vă las singuri.

Nora mi-a făcut cu ochiul şi s-a ridicat de pe scaunul ei cu zâmbetul pe buze. Jungkook s-a apropiat de pat cu paşi nesiguri, prietena lui l-a bătut uşor pe umăr înainte să iasă şi să rămânem singuri.

Eu şi soţul meu ne privim unul pe celălalt fără să ne spunem vreun cuvânt. Răsuflarea lui începe să revină la normal, iar părul ciufulit îl transformă într-un nebun proaspăt evadat.

- Ar fi trebuit să fiu lângă tine, a şoptit. Cuvintele lui mi-au format un nod în gât şi nu am putut decât să aprob din cap. Mâinile mele sunt împreunate în poală, transpirate şi tremurătoare.

-Sunt un eşec în calitate de soţ.

Am pufnit în râs, dar nu am avut curajul să mă uit în ochii lui. I-am auzit paşii aproape de mine, urmați de sunetul strident al metalului pe podeaua din gresie. Brunetul s-a aşezat pe scaun și i-am văzut mâinile întinzându-se spre ale mele.

Pielea lui e rece, şi mi-a produs un fior care mi-a trecut pe şira spinării, în timp ce degetele sale s-au arcuit în jurul mâinilor mele şi le-a tras spre buzele lui.

-Copilul e bine?

Am aprobat din cap fiind complet cuprinsă de emoții puternice. Emoții care stârnesc în mine tot felul de temeri şi neîncredere.

-Slavă Domnului!

Şi-a unit fruntea cu mâinile mele, şi a oftat adânc şi cu putere. Am înghițit cu putere şi mi-am făcut curaj să pot vorbi.

-Suntem bine amândoi, am reuşit să spun. Te poți întoarce oricând la eveniment şi să...

-Taci din gură!

Buzele mele s-au presat una de cealaltă şi am continuat să îmi ţin privirea departe de el. Bărbia mea a fost capturată de degetele sale și privirile ni s-au întâlnit când m-a întors cu fața la el.

- Te iubesc!

Întregul meu sistem s-a oprit.

Orice gând rational s-a oprit într-o parte ascunsă.

Plămânii mei nu au mai avut parte de aerul vital timp de câteva secunde.

Am simţit cum sângele începe să se scurgă din obrajii mei.

-Ieşi afară!

În momentul în care aceste cuvinte au ieșit pe gura mea, lacrimile au început să se prelingă pe obrajii mei.

-Hellya, nu...

-Vreau să pleci, am spus ridicându-mi vocea.

Am încercat să îmi retrag mâinile, dar strânsoarea lui devenea din ce în ce mai puternică cu fiecare încercare de a scăpa de atingerea sa.

-Nu o să fac asta.

Am început să mă mişc pe pat şi să îl îndepărtez de mine, dar cu o singură mişcare m-a țintuit pe saltea. S-a aşezat pe marginea patului şi s-a aplecat deasupra mea.

-Nu o să plec de aici decât cu tine în braţele mele.

Hotărârea din privirea sa ar trebui să îmi facă inima să sară în sus de bucurie, dar singurul sentiment pe care mi-l stârneşte în acest moment e amuzamentul.

- Poți să te duci la dracu, asta poți să faci, am mârâit.

Mi-am smuls una din mâini şi l-am lovit peste umăr.

- Eşti un ipocrit şi un făţarnic şi nu te mai vreau în preajma mea!

-Ce păcat că ești măritată cu mine!