Scandalos

Capitolul 28

-Cornelius, adu-mi banii, vulpoi nătâng! Idioţii mei s-au împăcat.

Anne a alergat spre noi cu un zâmbet imens pe buze şi am început să râd când am auzit-o. Nu cred că o să mă mai poată surprinde cu ceva femeia asta.

-Îmi pare rău! i-am şoptit la ureche şi a reuşit să mă privească nedumerită doar câteva secunde înainte să fie speriată de urletul lui tata.

- Tu te-ai dus la avocat și m-ai scos din certificatul de naştere?

M-am îndepărtat de ei sub privirea urâtă a mamei mele vitrege şi am aşteptat ca spectacolul să continue.

-Mai ia o pauză, idiotule. Aveai nevoie de duşul ăsta rece.

Luke a deschis gura, dar a închis-o imediat la loc când şi-a dat seama că soţia lui are perfectă dreptate. Dar neastâmpărata de Anne nu se lasă așa uşor, iar zâmbetul ei triumfător şi arogant l-a făcut să scoată fum pe nări.

-Eşti o băgăreaţă, a continuat să ţipe. Parcă ai fi o pisică obraznică care îşi bagă botul la borcanul cu smântână.

-lar tu eşti un catâr care se pocneşte singur de perete, a întors-o nebuna. Nu e de mirare că măgarul pe care ai vrut să îl vinzi a murit. Nu mai suporta să fie mereu pe locul doi.

Am auzit râsetul lui Juho și cred că în mai puţin de cinci minute tata o să o arunce pe umăr ca pe un sac de cartofi și o să o ducă acasă.

-Nu ar fi trebuit niciodată să îl las pe Cornelius să mă convingă că ești bună pentru mine. Eşti complet sărită de pe fix și să fiu al naibii dacă nu te iubesc şi mai mult decât în ziua în care ne-am cunoscut.

Eu şi Lisa am suspinat la unison.

Pentru prima oară, Anne a rămas fără cuvinte, şi cred că asta merită să fie trecută în cartea recordurilor.

Am auzit-o înghițind în sec. În următoarea secundă l-a lovit pe marele Luke Donovan în umăr.

- Nu ar fi trebuit niciodată să te sărut și să îţi sar în braţe, ticălosule.

Bărbatul a început să chicotească, înfăşurându-şi mâinile în jurul taliei ei. A tras-o mai aproape de el continuând să zâmbească, în timp ce soţia lui se lupta cu lacrimile.

-Ar fi trebuit să te las lipit de poarta mea până când putrezeai.

L-am simţit pe Jungkook  în spatele meu și l-am lăsat să mă îmbrăţişeze și să îşi sprijine bărbia de umărul meu.

-Dar oricât de mult aş vrea să fug de tine, iubirea e cea care mă aduce înapoi mereu.

Braţele ei s-au încolăcit în jurul gâtului bărbatului şi simt că de data asta o să mă topesc cu adevărat.

- Te iubesc, Luke Donovan. Mereu ai fost doar al meu.

M-am întins după un șervețel când cei doi s-au sărutat, şi m-am ciocnit de mâna cumnatei mele.

Ne-am uitat una la cealaltă și am început să râdem.

-Se pare că totul se termină cu bine.

-Nu prea cred, amice.

M-am întors cu faţa la minunatul meu soţ şi orice dorinţă de a plânge sau de a fi romantică s-a risipit în momentul în care mi-am adus aminte de conversaţia cu tatăl meu.

- Știai că Luke nu i-a provocat infarctul tatălui tău şi m-ai minţit?

Jungkook s-a dat un pas în spate, fiind probabil uimit de intensitatea vorbelor mele. A clipit de mai multe ori, apoi a aruncat o privire rapidă deasupra capului meu, cel mai probabil lui Luke.