Cartierul West: Micuța Carvalho

~Băiatul cu păr blond pui

    Inima îmi tremură în timp ce încerc a păstra viteza corespunzătoare pentru a evita să fiu oprit de poliție.
    Orice apropiere a poliției de mine și de mașina în care mă aflu mă poate duce în spatele gratiilor.
    Dar este vina mea că am căzut pradă diavolului când eram de vârsta lui Tommy. E vina mea că am crezut că tipi ca Joaquin sunt potriviți pentru mine.
    Când cei cu care face afaceri șeful meu mă văd, întotdeauna mă întreb ce le trece prin minte. 
Privirile unora spun că sunt doar o insectă în fața lor. Alții probabil se întreabă cum a putut Joaquin să atragă de partea lui un tânăr. Iar alții mi-o spun în față că mă vor da mâncare la rechini dacă nu le duc marfa în siguranță.
Când l-am cunoscut pe J, fiindcă asta este porecla mărețului Joaquin Russell, acesta avea nevoie de un șofer pentru nevoile sale personale.
    Dar cu timpul a început să îmi ordone sarcini ilegale. Cum ar fi să mă ocup de transportul armelor . Și când intri în hora unor oameni ca el, joci până la capăt. Nu există cale de întoarcere!
Ajung în fața depozitului respirând ușurat că am dus treaba la capăt. Nu îmi place ceea ce fac, dar am câștigat mulți bani din asta și doar datorită lui Joaquin sunt respectat acum în cartier.
Camioanele sunt pregătite pentru a duce armele în ascunzătoarea secretă. Se pare că nu i-am câștigat în totalitate încrederea șefului meu fiindcă nu știu unde este această ascunzătoare. Tot ce știu e că aceste camioane au compartimente secrete și întotdeauna trec în siguranță de control fiindcă înăuntru nu vei găsi decât cutii cu aparate electronice. Afacerea cu care se arată Joaquin milionar și datorită căreia poate să își desfășoare adevărata activitate fără griji.
Sunt salutat de doi tipi care încep a îmi goli mașina de acele obiecte periculoase și ilegale.
    Când eram mic, am văzut un pistol în camera tatei. Pe atunci am crezut că e normal ca un om să dețină o armă. Abia acum îmi dau seama cât de anormal e.
Odată ce marfa a fost încărcată pot pleca spre casă și a mă întoarce la viața mea normală.
-Las mașina aici, aveți grijă să o faceți dispărută. Ați înțeles?
-Da, domnule! Ne ocupăm!
De fiecare dată transport armele cu altă mașină. E un plan bun, ești mult mai greu de prins. Aproape imposibil.
Dar îndepărtându-mă de depozit mă întreb ce ar trebui să fac acum.
Fratele meu probabil se plimbă cine știe pe unde, părinții mei se pregătesc de o vacanță scurtă cu familia Carvalho și nu vreau să îi încurc iar prietenii mei lucrează.
Îmi scot telefonul și mă opresc la numele ei. Chrissy. Aș putea să mă întâlnesc cu acei ochi albaștrii mari dar dacă nimeresc într-un moment prost?
-Bună, fraiere, cum îți mai e viața?
Tresar la mâna care s-a prins de gâtul meu și am avut intenția de a înjura persoana care s-a apropiat de mine. Dar acel păr blond pui și piercing-ul din buză îmi opresc orice reacție.
-Rocky, nu ești niciodată amuzant! Ar trebui să renunți în a mai face glume.
Rocky este cel mai bun prieten al meu de când eram un adolescent. Tatăl său este liderul unei vechi bande ce a făcut furori în cartierul West, Cabrones.
    O bandă ce pe atunci controla cartierul Lyndale și le-a provocat mari probleme tatei și unchiului Caleb. Asta e tot ce știu! Tata nu vorbește mult despre trecutul său.
-Hei, ai auzit ce s-a întâmplat cu Frank? Se pare că l-au găsit împușcat în cap în propria casă.
Poftim? Frank e un băiat ce își pierdea uneori vremea cu noi. Era un băiat liniștit și niciodată nu se lua la ceartă cu cineva. Nimeni din cartierul West nu i-ar dori moartea.
-Frank era un tip de treabă, de ce l-ar omorî cineva?
-Nu l-a omorât! Se pare că de unul singur și-a trimis acel glonț în cap.
-Ce naiba spui? De ce ar vrea să își ia viața? Nu are sens ce spus, Rocky!
Rocky își freacă ceafa parând nedumerit. Nu glumește de data asta. Și recunosc că acel lanț în formă de cruce primit de la tatăl lui e super tare.
-Nu eram prieten cu Frank, dar îmi pare rău că nu a apucat bătrânețea. Nu știu ce se întâmplă, Seb, în ultima vreme oamenii din oraș fac foarte ușor rost de arme iar asta duce la tragedii ca acestea!
    Joaquin nu vinde arme locuitorilor din cartierul West. Cel puțin asta mi-a promis când am bătut palma cu el. Dar mă deranjează faptul că oamenii mei ajung să dețină acele nenorociri.
-Să lăsăm discuția asta pe mai târziu, e adevărat că micuța Carvalho s-a mutat înapoi?
    Sunt scos din gânduri de întrebarea prietenului meu și am uitat să îl anunț de venirea slăbiciunii mele înapoi. El și Chrissy întotdeauna s-au înțeles foarte bine.
-Da, scuze că nu ți-am spus, am avut multe pe cap!Dar o vei revedea curând!
-Ești un prieten rău, dar te iert și de data asta! Și de ce ești atât de sigur că o voi vedea curând?
-Fiindcă mâine seară voi da o petrecere la mine acasă! E invitată toată lumea!
    Rocky începe să râdă și îmi dau seama că deja am ajuns pe strada mea. Cu el timpul trece întotdeauna repede.
-Omule, mama ta e minunată, dar dacă dai o petrecere la tine acasă probabil ne va tăia capul tuturor. Recunosc, femeia aia e un adevărat pericol!
    Îi dau o palmă peste frunte tontului meu prieten dar acesta se ferește, recunoscând că e o persoană foarte agilă.
-În primul rând , nu o face pe mama să pară o asasină cu sânge rece. În al doilea rând, ai mei pleacă pentru câteva zile cu părinții lui Chrissy. Casa va fi goală!
-Atunci să dăm o petrecere și să ne îmbătăm mangă, prietene! Și să o revăd pe micuța noastră!
    Bat palma cu Rocky și ne batem o dată pe spate, acesta fiind semnul nostru, si îmi dau seama că nu știu ce părere are Chrissy despre petrecere. Poate nu vrea să dea ochii cu toți locuitorii din West dintr-odată.
    Dar știu că abia aștept să putem petrece câteva zile singuri, fără familia noastră prin preajmă.