Cartierul West: Micuța Carvalho

~Omul lui Joaquin

Mama și Tommy se ceartă aproape în fiecare zi. Inclusiv acum le pot auzi strigătele de la etaj.
Fratele meu mai mic niciodată nu a putut să stea departe de probleme. Nici eu nu sunt vreun sfânt, dar am avut grijă mereu să nu îmi supăr părinții. El din păcate nu își folosește mintea prea mult și doar impulsul.
Golesc sticla de parfum și îmi arunc o ultimă privire în oglindă. Astăzi voi vrăji toate fetele care vor trece pe lângă mine. E ziua mea liberă și mă voi bucura de ea din plin.
Cobor în living și starea de spirit mi se schimbă brusc, când o văd pe femeia ce mi-a dat naștere stând pe canapea, fața fiind îngropată în propriile mâini. Tommy pleacă mereu răbufnind, lăsând-o pe mama în propria tristețe.
-Hei mamă, ești bine? Te pot ajuta cu ceva?
Expiră apăsător și abia acum îi observ ridurile și cearcănele de la ochi. Cred că îi e greu să crească doi băieți rebeli. Dar femeia din fața mea va rămâne o regină chiar și la bătrânețe.
-Fratele tău mă aduce la exasperare! Tocmai m-a anunțat că rămâne să doarmă peste noapte la cineva. Bineînțeles că nu a vrut să îmi spună la cine și unde locuiește acea persoană. Sper doar să nu intre în vreun necaz!
Grupul de prieteni ai lui Thomas e diferit de al meu. Umblă cu tipi ce trăiesc periculos și nu sunt de încredere. Dar niciodată nu am reușit să îl conving să nu mai își petreacă timpul cu ei. Probabil a moștenit incăpățânarea mamei, chiar dacă ea nu ar recunoaște asta.
-Îl voi suna mai târziu și voi smulge informații de la el. Încearcă să te liniștești, nu îți stă bine supărată!
Mama se ridică rapid de pe canapea și îmi oferă câte un sărut pe ambii obraji. Și dintr-odată s-a luminat la față. Nu aș fi putut să îmi doresc altă mamă!
-Îți mulțumesc mult, dragule! Ești un copil tare bun!
Dacă ar afla anumite lucruri despre mine probabil aș fi cea mai mare dezamăgire din viața ei.
-Stai puțin, uită-te la mine !
Se dă doi pași în spate și se uită la mine, de sus până jos. Iar ochii săi au început să strălucească.
-Unde pleci, Sebastian? Ești foarte chipeș astăzi!
Chipeș? N-am mai auzit persoane care să folosească acest cuvânt. Vocabularul mamei uneori mă amuză teribil.
-Ies cu Chrissy și câțiva prieteni! Vrem să mergem să mâncăm ceva!
Soneria de la ușă ne întrerupe conversația iar acesta este semnalul meu că prietenii mei au ajuns. Și e vremea să plec!
-Sunt ei așa că ar trebui să plec! Ai grijă de tine și nu îți face griji în privința lui Thomas, mă ocup!
Îmi sărut mama pe frunte și cred că voi purta o discuție cu tata despre absentarea de acasă. Aș vrea să lucreze mai puțin și să petreacă mai mult timp cu soția lui.
-Acum înțeleg de ce te-ai aranjat, distracție plăcută! Sărut-o pe Chrissy din partea mea!
Să o sărut? Cred că se referă pe obraz.
    Și de ce ea ar avea legătură cu faptul că azi arăt bine?Întotdeauna mi-a păsat de imaginea mea iar prietena mea cea mai bună mă știe în toate modurile.
-Hei, prieteni, scuzați așteptarea! Chrissy, mama te salută!
Fac salutul meu special cu Rocky, lui Darcy îi ofer o îmbrățișare, iar la final îmi salut persoana favorită.
O îmbrățișare de urs și doi pupici pe obraz. Unul de la mine și unul de la mama.
-Și eu o salut, mătușa Beverly e adorabilă!
-Asta când nu se enervează și aruncă cu chestii prin casă!
Fetele încep să râdă și îmi înghiontesc prietenul începând să o luăm la pas. I-am spus să nu mai râdă pe seama mamei mele.
-Iar faci să pară că mama mea e un dragon ce scuipă foc. Încetează cu glumele tâmpite!
Rocky își ridică mâinile în semn de predare și putând să îl observ mai atent, observ că poartă o cămașă. Rocky nu poartă niciodată cămașă.
Fetele merg în fața noastră, ținându - se de mână, și pentru o secundă mi-am imaginat ca fiind în locul lui Darcy, eu. Și nu știu de ce mintea mea și-a imaginat asta.
-Sebastian, am înțeles de la scumpa ta prietenă că faci cinste cu cina. Ești un gentleman, mulțumim!
Poftim? N-am spus asta! Doar am venit cu propunerea, nu cred că am folosit cuvântul "cinste" în propunere. Dar după fața nevinovată a lui Chrissy și limba scoasă a lui Darcy pricep că era o glumă.
Deși dacă mă gândesc mai bine, aș putea să fiu un prieten bun în seara asta și să îmi răsfăț prietenii.
-Știi ceva? Așa să fie, cina din seara asta va fi plătită de mine! Comandați ce doriți!
-Vorbești serios, amice? Ești cel mai tare, Iglesias!
Cu salariul pe care îl primesc de la Joaquin pot plăti o cină prietenilor mei. De fapt, pot plăti șapte cine cu acei bani.
Eu și Rocky ne oprim brusc când cele două fete din fața noastră se opresc fără a ne avertiza. Și din fericire niciuna din ele nu a fost lovită de noi.
-Fetelor, știu că nu aveți permis, dar dacă erați într-o mașină, acea oprire bruscă ar fi provocat un accident de zile mari!
Darcy rămâne cu spatele la noi în timp ce Chrissy se uită cu îngrijorare spre prietena ei.
-Scumpo, de ce te-ai oprit dintr-odată? Ce s-a întâmplat?
Ne uităm în direcția în care fata minionă o face și nu putem vedea decât câțiva băieți care se pregătesc să urce într-o camionetă. Oare a ochit un tip de acolo?
-Băiatul cu tricoul roșu ...cel cu tatuaj pe mână stângă ...
    Reușesc să îl fixez cu privirea pe cel căreia i-a atras atenția lui Darcy, iar din profil pot să jur că mi se pare o persoană cunoscută.
-Ce e cu el, draga mea? Îl cunoști?
    Toate momentele în care Chrissy i se adresează prietenei sale mă fac să o iubesc și mai mult. Fiindcă folosește cel mai blând ton al său.
-El e perversul de la petrecere.
-Cum?
    Rocky se activează odată cu acele cuvinte iar mie mi se activează latura întunecată. Fiindcă înainte de a urca în mașină, am reușit să îl văd foarte bine pe bărbat.
    Numele său e Michael! Și e unul dintre oamenii lui Joaquin.
-Au plecat, Darcy, putem merge înainte acum! Băieți, îl știți? E din cartier?
    Mă uit panicat la persoana mea favorită sperând să nu îmi citească furia din ochi. Furie ce o am față de oamenii șefului meu. Și față de el.
-Nu l-am văzut până acum , dar sigur ne vom mai întâlni! Îl voi învăța atunci bunele maniere, îți promit, D!
    Darcy îl mângâie pe braț pe Rocky și din păcate nu pot să mă bucur de cina cu prietenii mei până nu discut cu Joaquin. Nu mai vreau să aibă altcineva de suferit din cauza oamenilor lui.
-Băieți, luați-o înainte și ne vedem la restaurant în 15 minute! Mi-am uitat telefonul acasă, vin cât de repede pot!
    Și după ce le spun asta, încep să alerg spre casa acelui traficant. La ora aceasta nu este la depozit și probabil ia cina cu fiica sa. Poate am norocul să o cunosc fiindcă sunt foarte curios cum arată.
    Ajung în 5 minute la locație și știu că trebuie să mă grăbesc. Nu vreau ca ceilalți să intre la bănuieli.
    Încep să ciocăn la ușă puternic și imediat mi se deschide, după ea apărând nimeni altul decât Joaquin.
-Sebastian Iglesias la ușa mea? La ora aceasta? Trebuie să fie important!
    Nu mă invită înăuntru? Să înțeleg că vrea să rămână secret tot ce îi este personal.
    Nu îmi pasă, vreau doar ca afacerea lui să nu îmi afecteze cartierul sau oamenii din el.
-Michael! Și-a făcut apariția la una dintre petrecerile mele și a speriat o fată. Vreau să îi spui să stea departe de prietenii mei!
    Se încruntă la afirmația mea și pare să se gândească, punându -și mâna la barbă. Nu e nimic de gândit, trebuie doar să vorbească cu el!
-Seb, în timpul lor liber, oamenii mei pot face ce vor. Fiind din aceeași breaslă, Michael probabil s-a gândit că e binevenit la petrecerea ta.
-Ar fi fost dacă nu întrecea măsura. Nu accept ca vreunul din angajații tăi să îmi rănească prietenii!
    Joaquin pășește afară din perimetrul casei și apropie ușa în urma sa. Deci fiica sa este acasă. Iar el se asigură că nu ne este auzită conversația.
-Mă deranjezi la ora asta pentru ceva ce a făcut un om de-al meu. Ești curajos, trebuie să recunosc! Eu cred că prietena ta l-a interpretat pe Michael greșit.
-Darcy nu a făcut nimic greșit! Deci vei vorbi cu el sau nu? Îmi cer scuze că te deranjez la ora asta, dar nu a fost plăcut nici pentru mine să aflu că el e vinovatul.
   Joaquin se gândește iar la ceva, și dacă va spune din nou că Michael nu a făcut nimic grav, probabil îmi voi pierde cumpătul. Și aș prefera să nu se întâmple asta!
-Bine, Iglesias, voi vorbi cu el! De fapt, îmi voi anunța toți oamenii să aibă grijă cum se comportă cu cei din West. Ești mulțumit?
-Foarte mulțumit! O seară bună, domnule!
    Și aud doar ușa închizându-se în urma mea începând să mă rog la Dumnezeu ca prezența acestui traficant de arme aici să nu facă și mai mult rău cartierului West.