Incursiune în propria ființă

Dragoste

Nuuu.
Dacă vă așteptați să vorbesc despre dragoste în maniera aia, gen "cel mai frumos sentiment, motivul viețuirii, bla, bla, bla", țin să vă dezamăgesc.
Nu. Nu. NU.
Nu am decât şaişpe ani, deci nu pot susține că am experiență în dragoste, sau ceva.
Mda, am fost îndrăgostită de vreo două ori , cred. Și, de fiecare dată, nu a fost reciproc, pentru că așa e viața asta: ți se întâmplă exact opusul a ce ar fi ideal să pățești.
Ce vreau eu să zic este că dragostea nu e nici frumoasă, nici plăcută, nici folositoare.
E un rahat.
E doar o chestiune frustrantă, principalul motiv pentru care îmi petrec unele după-amieze încuiată în baie, smiorcăindu-mă lângă veceu.
Principalul motiv pentru care sunt permanent deshidratată, din cauză că toate fluidele corporale sunt eliminate sub formă de lacrimi.
Poate vă întrebați: De ce să plângi?
Ei bine...Ceea ce vă pot eu răspunde este: De ce nu?
Și seara, când stau tolănită în pat, cu somnul prins pe gene, în capul meu se hârjonesc câteva voci.
E urât. Mai e și prost pe deasupra. Nici nu e de familie bună. Și ai văzut ce needucat e? Mănâncă exact ca un animal, se spoieşte tot.  Și, Doamne! Ai văzut ce tricou purta ieri? Pe lângă că avea o culoare oribilă, mai era și pătat. Iacs.
Și celelalte voci..
Da, așa e . E un tâmpit.  Nu merită atenția ta. Dă-l naibii, nici nu îți mai place de el. O să vezi mâine, totul o să fie ca înainte să îl placi. Pentru că tu nu îl mai placi, corect?
...
Și apoi adormi.
Și apoi te scoli.
Și apoi ajungi la școală.
Și apoi îl vezi.
Și apoi ... o iei de la capăt...

DECI.
Dragostea asta nu e altceva decât un pretext pentru a-ți potoli nevoile sexuale animalice. Da, nu poți nega. Poftele vizuale.
Spui că pielea de găină e datorată îndrăgostelii, dar ...pe cine crezi că păcălești?  Hormonii te trădează mai tot timpul.
Involuntar, poftești la o persoană. Nu o iubești. Nu din prima, cel puțin.
În fine.
Eu una prefer să mă las scalpată decât să mă mai îndrăgostesc, sincer.
Măcar, la scalpare doare pe moment.
La dragoste nu doare pe moment. La dragoste doare și atât.

Actualizare: Am aproape nouășpe ani și îmi vine să mă iau cu mâinile de cap când citesc ce puteam să scriu eu pe aici...
Cică nu te schimbi prea mult în câțiva ani...
Doamne, ce copilă frustrată și cu hormonii tropăind eram. Și agitată rau, scriam cu bold, cu majuscule. Retrag tot ce am spus, până la ultimul cuvânt.
Iubiți, e scopul vieții.