Iubește-mă 🔞 Vol 10

Capitolul 37

Max:

Ies pe terasa si ma asez pe un fotoliu. Imi las capul pe spate si inchid ochii. Aud gălăgia din living si buzele mi se curbeaza intr-un zambet.
Au trecut 3 luni de când am ieșit din Iad. Chiar daca am fost captivi in el doar o singura zi,s-a simțit ca o eternitate.
Cand Nyx a fost rapita,toata lumea a clacat. Si ma asteptam ca lucrul asta sa se întâmple. Cand ne încurcam deja cu zeii,lucrurile sunt grave si tot timpul se termina cu o moarte. Norocul însă a fost de partea noastră de data asta. Nyx a scăpat din mainile Herei,iar Apollo a omorât-o pe zeita si pe Hefaistos. Dupa lupta am aflat ca Hades ii chinui pe cei doi in Infern si sincer sa fiu,ma bucur ca nu i-a lăsat sa treacă în grădini. Chit ca el trebuie sa plătească un pret pentru dezechilibru,faptul ca o sa-i chinuie timp de cateva milenii,eu zic ca prețul merita plătit. Daca as fi fost în locul lui,făceam acelasi lucru.
Ar fi scăpat mult prea ieftin,chiar daca,Apollo i-a ținut in agonie cateva zile înainte sa ii arunce pe amandoi in Arena Zeilor,tot nu ar fi fost destul pentru tot chinul ce i l-au provocat lui Nyx. Si apropo de Nyx...zeul a vindecat-o complet si se simte bine,însă noua ne-a luat ceva timp sa ne revenim. Frica ce ne-a curs tuturor prin vene,a fost foarte greu de inlaturat si dupa ce ne-am convins ca micuta e bine. Cea mai daramata dintre noi a fost,Iris. Hades abia a reusit sa o aducă pe linia de plutire. Mereu ne intreba daca mai exista riscul sa o răpească cineva. Si ii inteleg frica. Si ea a fost rapita si a trecut prin chin. A fost atat de disperata sa afle răspunsul la întrebarea ei,incat l-a terorizat pe Tartarus. De fiecare data cand il vedea se ruga de el sa ii spună dacă Nyx o sa mai pateasca ceva sau dacă totul o sa fie bine. Eu stiu ca agori mou nu poate sa dea un raspund 100%,fiindca multe se pot schimba. Chiar daca vede viitorul,asta nu înseamnă ca e cel corect. Viitorul nu e niciodată sigur. Se poate schimba în funcție de deciziile fiecăruia,dar la un moment dat a cedat în fata lui Iris si i-a spus sa stea fără griji,caci nici un zeu nu isi mai dorește sa ii aducă sfârșitul lui Nyx. Din ziua in care a primit asigurarea micuțului meu titan,a reusit si ea sa respire.
Acum nu știu la ce naiba sa ma mai aștept...dar sunt satul de lupte,de chin si de Iad. Stiu ca niciodată nu o sa se închidă definitiv porțile Infernului inaintea noastra,dar sper sa ne lase dracu putin sa respiram.
Un lucru bun din toată drama asta,e faptul ca Nemesis,a realizat ca deși suntem vesnici,exista riscul de a ne pierde si a mai slăbit putin lantul din jurul meu si a lui Tartarus cand a început sa se bucure și de prezenta celorlalți aflați în casa. Si s-a apropiat foarte mult de Hemera si de gemenii Ahtenei. Acum sa nu va gândiți ca am scăpat complet. Micuta mea zeita inca da buzna in dormitor peste mine si peste ingeras,dar pe timp de zi,se joaca și cu ceilalți,nu doar cu mine sau cu Tartarus. Si asta e de bine. Fiindca e vara si e in vacanta,iar sa o am de dimineata pana seara pe cap,nu e cel mai perfect lucru pentru mine. Acum mai dispare si pe la Styx cand vrea sa se joace cu Hemera si Zagreus,iar in timpul asta,Tartarus si Eros se fac si ei nevăzuți. Pleaca în viitor ca sa si-o traga cu zeițele lor. E o nebunie in casa asta. Ce a fost pana acum,dar ce o sa fie de acum încolo. Nici nu vreau sa ma gândesc ce o sa se întâmple atunci cand Nemesis si Hemera o sa ajungă la vârsta adolescentei si cei doi titani nu o sa mai trebuiască sa călătorească in timp ca sa se culce cu versiunile lor din viitor.
Oftez cand toate gândurile imi aleargă prin cap,apoi rad incet cand simt prezenta lui Tartarus langa mine. Deschid ochii si imi ranjeste ca un drac.
-Am dus-o pe Nem la Hemera.
-Si?intreb relaxat în timp ce imi încrucișez bratele la piept si imi intind picioarele.
-Si ma chemi in cazul in care vrea sa se întoarcă acasă. Ma duc putin pana in viitor.
Chicotesc si il privesc amuzat.
-Te mănâncă rau pielea,agori mou.
Imi face cu ochiul si ridica o mana in aer.
-Ma anunți,bine?intreaba si incuviintez din cap.
Dispare,iar eu fac o cafea sa apara pe masuta de langa mine. Beau o gura si intorc capul atunci cand aud tocurile cum bocane pe parchet cand ingerasul iese din dressing si intra in dormitor. Se opreste in pragul ușii de la terasa si zambesc.
-Ce faci,Max?ma intreaba in timp ce imi plimb privirea pe ea.
E imbracata ca o puștoaică. Cu un tricou verde si o fusta scurta de blugi. O pereche de sandale cu toc cui in picioare,iar parul il are prins in doua codite împletite la spate.
-Bine,beleaua mea,raspund si chicoteste.
-Nici nu mai știu de când nu mi-ai mai spus asa...zice amuzata in timp ce pășește spre mine.
-De ultima data de cand te-ai imbracat exact ca pe vremea în care îți spuneam asa.
-Am zis sa mai schimb putin stilul,raspunde si ma încăleca,iar bratele si le trece in jurul gatului meu.
Imi pun palmele pe coapsele ei,apoi imi strecor degetele pe sub fusta de blugi. O privesc in ochii angelici in timp ce isi lipeste buzele de ale mele si ne sarutam cu pasiune.
Imi bag degetele mai mult pe sub fusta,pana ajung sa ii cuprind fesele in palme si mi le afund in carnea ei. Ii inghit un geamăt,apoi marai in timp ce o sarut pentru ca ma trage de par. Rupe sarutul cand ma aude,dupa chicoteste si ma priveste poznaș.
-Iti mai aduci aminte ziua in care l-ai bătut pe Valentin?
-Din vina ta...ai uitat sa specifici lucrul asta,ii readuc aminte si imi zambeste cu o inocenta ce ma da peste cap. Ce ai nevasta?intreb suspicios si ridica usor din umeri.
Ii strang fesele mai tare intre degete si geme incet. Isi prinde buza de jos intre dinti si ma aprind intr-o secunda.
-De ce te-ai imbracat exact ca o puștoaică? Vrei sa-mi transmiți vreun mesaj?
-Voiam sa vad dacă iti mai aduci aminte de clipele cand ma considerai o belea pe capul tău.
Rad.
-Cum sa uit asa ceva,ingeras?intreb si imi inclin usor capul intr-o parte. Știi ca nu mai exista clubul in care fusta ta era sa ne bage în belele,nu?
-Stiu...dar putem găsi altul,nu? Chiar avem unul de care se ocupa doi teroristi de ai nostrii...
Ranjesc.
De cand Seth si-a deschis clubul,n-am fost niciodată in el. Dar e ocazia perfecta sa ii facem o vizita.
-Vezi ca de data asta dacă fusta ta ne baga in belele,labagiul o sa moara,nu o sa mai scape cu o bătaie,spun pe un ton jos si buzele ei se curbeaza intr-un ranjet ispititor. Ingeras...o avertizez si imi face cu ochiul,apoi se ridica in picioare si face o pirueta in fata mea.
-Chiar crezi ca se mai uita cineva la mine?intreaba si ridic dintr-o sprânceană.
-O sa si baleasca labagii in timp ce o s-o faca,psychi mou.
Bufneste in ras.
Ma ridic de pe fotoliu si o trag in bratele mele. Isi țintește privirea in a mea si ii fac cu ochiul.
-N-au cum sa nu te soarba din priviri,ingeras. Esti mult mai ispititoare decât atunci cand eram pustani.
-Dar pe tine nu te mai deranjează lucrul asta de mult.
-Adevarat,dar dacă vrei sa sparg cuiva fata,am sa iti fac pe plac. Dar am sa o fac pana nu mai are suflare.
Se ridica pe vârfuri si ma saruta pe buze,apoi le simt cum se curbeaza intr-un zambet.
-Mergem?intreaba fără sa imi ia in serios avertizarea,deși stie foarte bine ca nu glumesc si pocnesc din degete.
O pereche de blugi si un tricoul apar pe mine,iar in picioare niște pantofi sport. Mai pocnesc o data din degete si ajungem in spatele clubului,ce cândva a fost o clădire pe care o dădeam in chirie.
Ingerasul isi impreuneaza degetele cu ale mele si chicotesc cand incepe sa se zbenguie in timp ce ne indreptam spre intrarea în club,iar coditele ii salta la fiecare pas pe care il face.
-Ce te-a apucat astăzi,psychi mou?
-Cred ca imi e dor de perioada în care Iadul insemna doar faptul ca trebuia sa ne ascundem de ai nostrii.
Oftez subtil și imi strange degetele putin mai tare intre ale ei.
-Daca tot dispunem putin de timp liber...ma gândeam sa ne pierdem intr-o iluzie. Sa uitam pentru cateva ore de tot ce ne înconjoară. E greșit ca vreau sa uit pentru putin timp ca sunt mama...si ca am 9 copii?intreaba si clatin din cap.
Se strange inima in mine cand ii simt undele de durere si oboseala din glas.
Asa cum am mai spus,de fiecare data cand iadul si-a deschis porțile,a lovit tot mai tare in noi,iar de cand am devenit zei,chinul a fost tot mai infernal. Problemele au fost de la un copil la altul,tot mai mari. Asa ca nu ma mira faptul ca ingerasul meu o ia putin razna si singura cale de scapare pe care o vede,e sa se simta pentru cateva ore din nou o puștoaică. Pe vremea aia asa cum spune si ea,iadul nostru se rezuma la faptul ca trebuia sa ne ascundem relația,iar pentru ca astazi a ales sa poarte o fusta de blugi scandalos de scurta pe ea,ne duce pe amandoi cu gândul la ziua in care era sa ne dam de gol,fiindca fusta ei era sa ne bage în belele.