21

165 12 2
                                    

   In sfârșit s-au sfârșit și cursurile. O sa ajung la nebuni de la atâta învățat . Ies în curte cu Ember , Scott , Elena și Loren . Ne ducem în parcare unde îi găsim pe Trevis, Adonis și Adriano fumând și vorbind .

Fug la propriu în brațele lui Adonis și când ajung lângă el acesta își unește buzele cu ale mele și își mută mâinile de pe talia mea pe obrajii mei care cred că sunt mai roși ca orice pe lumea asta. 

- Mergem prima dată la pistă sau ne vedem mai încolo? întreabă Trevis și ne analizează pe toți

- Cred că ar fii mai bine să mergem la casele noastre sa ne lăsăm ghiozdane apoi ne întâlnim direct acolo. zic eu iar toți sunt de acord

- Eu nu cred că vin . spune Scott iar noi ne uităm la el  cu confuzie

- Ce ai fratelo ? îl întrebă Ember

- Nu am chef ! spune dând din umeri nepăsători

- Scott hai cu mine puțin . îi spun

Îl simt pe Adonis care devine extrem de încordat și îmi strânge talia cu putere.  Îi dau un sărut și mă apropii de urechea lui .

- O să vorbim doar și îți explic in mașină care e faza . îi șoptesc și reușesc să îl detensionez puțin dar încă îl simțeam nesigur

Ies din îmbrățișare lui și merg cu Scott la copacul cu banca . Mă uit la el dar el își ferește privirea și se uită undeva pe pereți instituției.

- Ce e cu tine Scott ? îl întreb căutând privire lui

- Nimic , nu știu la ce te referi . îmi spune și îmi dau seama repede că mă minte

- Nu mă minți că nu îți merge cu mine ! îi spun cu calm

- Da eu nu înțeleg de ce îți pasă! spune puțin răstit spre mine

- Scott știi bine că îmi pasă, nu înțeleg de ce strigi la mine că eu am vorbit și vorbesc cu tine cu calm . îi spun la fel de calmă

Își întoarce privirea spre mine și mă privește intens . Pot vedea în privirea lui dezamăgire.

- Vrei să știi chiar atât de mult ce e cu mine ? mă întreabă iar eu dau afirmativ din cap

- Nu îmi convine Anabella , nu îmi convine înțelegi !? sunt complet confuză

- La ce te referi ? îl întreb

- În urma cu câteva săptămâni ți-am spus că te plac , ba chiar că te iubesc . Iar tu acum vii și te afișezi de față cu mine cu el fără că măcar să îți pese macar o secundă de sentimentele mele ! Urăsc să văd cum te atrage în brațe , cum te sărută, cum te atinge , cum primește atenția ta ! îmi spune iar eu îmi simt ochii umezi și îmi pierd cumpătul

- Îmi pasă de tine și de sentimentele tale ! Ți-am spus că te iubesc că pe un frate acum . Dar dacă mă duc în urma cu câțiva ani nu mai era la fel . Ți minte acei doi ani în care ai fost împreună cu Larisa ? Ți minte ? îl întreb in timp ce îmi șterg lacrimile care au început să îmi curgă pe obraji în jos

- Da normal că țin minte . îmi spune de data asta pe un ton mai calm

- În acei doi ani am suferit cât nu am suferit toată viața mea ! Timp de doi ani te-am iubit în tăcere , am suferit în tăcere și mi-am estompat toate sentimentele mele pentru tine ramând doar cel de prietenie. În fiecare noapte plângeam până nu mai puteam să respir , în fiecare zi te vedeam cu ea și nu m-am băgat și știi de ce ? Pentru că te vedeam fericit alaturi de ea și am preferat să sufăr eu în liniște în loc să îți strică ție fericirea și relația. Când sora ta și fetele dormeau la mine in perioada aia mă găseau noapte plângând în baie din cauza asta . Din cauza aia am slăbit atât atunci , din cauza aia am ajuns atunci la perfuzii. Toți credeau doar tu nu iar eu am renunțat. Iar acum vii la mine și îmi arunci in față toate astea ! Doi ani te-am așteptat dar nu ți-a păsat...

- Nu am știut ! îmi spune privind-umă cu lacrimi în ochi

- Nu aveai de unde pentru că nu am arătat. De dragul tău! Dar promit că nu o sa mai stau în preajma ta atât de mult și poate așa o să fii mai bine . îi spun și îmi trag nasul

Mă întorc pe călcâie dar mâna lui o prinde pe a mea și mă opresc . Mă întorc la el , plângea, și eu o făceam dar nu mai poate repara nimic iar timpul înapoi nu îl mai poți da .

- Nu asta am zis ! îmi spune 

- Nu dar asta ai insinuat . spun și îmi tag mâna din strânsoarea lui și merg spre parcare

Îi aud pași în spatele meu iar lacrimile încă nu s-au oprit din curs . Adonis când mă vede vine fugind spre mine și mă ia în brațe iar eu îmi bag capul în pieptul lui .

- Anabella și Scott ce s-a întâmplat? mă întreabă Ember iar eu mă uit la ea

- Punel pe fratele tau să îți povestească eu nu mai stau pe aici ! îi spun și îi fac semn iubitului meu să mergem

Adonis mă prinde de mână și mergem la mașina lui . Eu urc în dreapta iar el la volan .

- Vrei să te duc acasă? mă întreabă și îmi prinde măna în a lui

- Nu ,  oriunde vrei doar nu acasă! îi spun iar el doar da afirmativ din cap și pornim spre nu știu unde

Primesc pe geamul mașini dar îl văd cu coada ochiului cum strange volanul.  Degete lui au devenit albe la fel și cele de pe schimbător. Îmi pun mâna peste mâna lui de pe schimbător iar acesta își întoarce privirea spre mine pentru o secundă că după aceea să tragă pe dreapta.

Acesta mă trage în poala lui . Îi iau fața în palmele mele in timp ce ale lui se odihnesc pe soldurile mele.

- Iubire ce s-a întâmplat acolo ? mă întreabă într-un final iar eu oftez

- În urmă cu câteva săptămâni Scott mia spus că mă place și eu l-am refuzat pentru că în prezent îl simt ca pe fratele pe care nu l-am avut. In urmă cu câțiva ani el era împreună cu o fată. Iar eu in perioada aceea îl plăceam . Am plâns și am suferit fără ca măcar să bănuiască așa ceva. Iar acum el vine și îmi aruncă că sunt cu tine împreună și urăște că mă atingi , săruți și așa mai departe. îi spun și încă am privirea în pământ

Îl simt tensionat și încordat și știu că nu îi convine dar nici mie nu îmi convine.  Când în sfârșit mi-am găsit și eu pe cineva care să mă facă fericită și să mă iubească trebuie să apară ceva .

- Iubire , evident nu îmi convine , doar că nu te pot opri să fii prietenă cu el.  Dar atâta timp cât promiți că nu o sa pleci de lângă mine eu sunt de-acord sa fii prietenă cu el în continuare. îmi spune și simt cum mă topesc

- Oare chiar nu vezi ? Eu mereu te aleg pe tine dintre toți ceilalți. La naiba, mereu te aleg pe tine și mereu te voi alege , deci n-ai de ce sa îți faci griji , nu am de gând să te las singur . îi spun privind-ul în ochii și îi pot vedea sclipirea

- Te iubesc! îmi spune și își așează mâinile pe obraji mei iar un zambet uriaș tronează pe fața lui

- Și eu te iubesc, iubire ! îi spun și acesta își unește buzele cu ale mele

Și pot să jur că asta e cel mai dulce sărut care ar putea exista pe pământul acesta . Îl iubesc iar el mă iubește pe mine și ăsta e singurul lucru care contează.

Anabelle Vol2Where stories live. Discover now