Supernatural. La vanatoare de demoni.

Capitolul X

Dimineata următoare nu mai gândeam limpede. Nu dormisem toata noaptea,dar din fericire aveam un plan care speram sa ajute pe toata lumea. Totul urma sa se concretizeze in parc.
- Neata,a spus Armin trecand prin fata camerei mele.
- Buna, i-am raspuns eu gândindu-mă in alta parte. Am coborât rapid jos deoarece foamea e mai presus de orice. Am deschis frigiderul dorind sa mananc obisnuitul meu mic dejun: oua fierte si o salata,cand am observat ca nu mai avem oua. Da! Adica....o nu! Nu mai avem oua. Trebuie sa ies da cumpăr. Ma intorc curand.
- Ok. Sa te întorci rapid. Ca imi e cam foame,a spus Alex care pe cat e de slaba,pe atât de multa mâncare mănâncă.
Dupa ce mi-am luat cheile de la mașină-noua mea masina-m-am indreptat spre parc. Găsisem un grup de schimbători draguti care au fost dispusi sa ma ajute si sa ma acopere,unul dintre ei luandu-mi forma si incercand sa se comporte ca mine printre prietenii mei si Winchesteri. Desigur ca a fost si un preț, insa merita daca stiam ca prietenii mei vor fi in siguranta. O fata pe nume Lucy mi-a luat forma,si a preluat ce aveam eu de facut. Prima parte a planului a fost făcută. Eram asa trista ca trebuia sa plec. Planul meu era sa ma duc la ingeri care urmau sa...faca ce trebuie.M-am tot gandit unde as putea gasi ingeri, pana cand mi-am dat seama: intr-o biserica.
M-am indreptat spre cea mai apropiata biserica, Biserica Sf. Petru. Am intrat tremurand deoarece nu știam ce urma sa se întâmple. M-am indreptat spre o banca unde m-am asezat in genunchi si am inceput sa ma rog. "Doamne,te rog iartă-mă. Nu am intentionat sa fac rau nimănui. Te rog!"
- Bună! Tu cine esti? Ma întreaba un bărbat nu prea inalt cu un început de chelie si ochelari.
- A,eu sunt Kate. Katelyn Mills mai exact.
- Hmm,nu imi suna cunoscut,spune el.
- Mie imi suna, zice un alt barbat inalt, cu parul blond si ochii verzi. Eu sunt Gabriel si as dori sa discut putin cu domnisoara,spune aratand spre mine.
Nu am mai spus nimic,deoarece stiam ca asa trebuie sa se intample. Gabriel m-a condus afara.
- Vino,trebuie sa mergem altundeva.
- Ce? Unde?
- Nu e timp de vorbe. Ingerii vor sa te omoare.
- Asta stiu.
- Pai si de ce te-ai aruncat in gira lupului?
- Ca sa se sfârșească tot.
- Off,incerc sa fac ceva bine si atunci nu mi se permite. Deci lasa-ma sa inteleg, vrei sa mori?
- Nu. Dar trebuie.
- Bine atunci. Voi chema niste ingeri sa te ia.
- Bine.
Peste putin timp au ajuns mai multi bărbați, ce erau conduși de o femeie.
- Buna. Eu sunt Hannah.
- Buna,am raspuns eu.
- Apreciez ca ai venit tu la noi si nu a fost nevoie sa te cautam. Ca mulțumire,vom termina rapid.
- Poftim?
- Iti vom face un set de teste pentru a afla mai multe lucruri despre demoni,avand in vedere ca esti fiica de demon.
- Sigur,daca asta va ajuta la distrugerea demonilor o voi face cu placere.
Hannah s-a apropiat si mi-a atins fruntea cu buricul a doua degete. In secunda urmatoare ne aflam in alta încăpere.
- Unde suntem? Am întrebat eu.
- In Ceruri. Doar aici suntem in deplina siguranta. Acum,a spus privindu-i pe barbatii ce au însoțit-o, conduceți-o in camera ei. Maine dimineata vom începe testele.
Camera in care m-au dus era alba complet. Într-un colt era așezat un pat, iar in celalalt o ghiuveta cu o oglinda poziționată deasupra.
- Scuzați-mă. Mi-ati putea spune cat este ora?am întrebat eu,dar fara folos deoarece bărbatul a plecat fara sa ma bage in seama.
Timpul parca statea în loc. Nu stiam de cat timp stateam in camera aia. 7 ore,sau poate doar jumătate de ora. Într-un sfârșit, un baiat ce parea sa aibă 18 ani m-a condus spre sala unde urma sa mi se faca testul. Holul prin care am trecut era foarte mare, având foarte multe oglinzi. Stanga, dreapta, dreapta. Dreapta, stanga,dreapta,dreapta. Apoi am ajuns intr-o sala goala. In ea se mai afla doar Hannah si baiatul ce ma condus. In mijlocul salii era un scaun in genul celor de la stomatolog, lângă el fiind un computer.
- Ia loc te rog,m-a îndemnat Hannah.
M-am indreptat in liniste spre scaun. Hannah a scos dintr-un buzunar o cutiuta.
- Ce e aia?am întrebat-o eu.
- Va fi necesar sa iti injectam un ser,care ne va ajuta sa vedem pe computer mai multe lucruri din mintea ta.
- Bine. Dar...ce vreți sa vedeti?
-A,deoarece esti demon,am dori sa vedem cum reactionezi traindu-ti fricile.
- Fricile mele?am soptit eu nesigura.
- Da. Este vreo problema?
- N-Nu.
- Perfect. Sa incepem atunci. A deschis cutiuta si din ea a scos o seringa.Deobicei nu ma deranjează acele,dar acesta era enorm. Hannah îmi întoarce puțin capul într-o parte si-mi introduce varful acului in pielea delicata de pe zona laterala a gatului. Tresar si incerc sa ma concentrez asupra fetei ei calme.
-Serul isi ca face efectul în 60 de secunde.
- Dar de ce nu m-ati posedat pentru a afla asta?
- Deoarece nu putem poseda demoni.
- Oh.
Deja apareau simptome specifice fricii: palme transpirate, puls accelerat,o gheara în piept,gura uscata,nod în gat,dificultăți de respirație.
***
Sunt in picioare pe un camp cu iarba uscata ce imi ajunge pana la mijloc. Aerul miroase a fum si imi ustura nările. Deasupra mea,cerul are nuanta fierii,iar vederea lui ma umple de neliniste,si corpul mi se chirceste ca sa fie mai departe de el.
Aud un sunet,ca latratul unui caine. Aerul e nemiscat si nu se aude nici cel mai mic sunet,cu excepția latratului,nu era nici cald nici frig;parca n-ar fi aer deloc,dar tot pot sa respir.Ceva se misca în lan. Se apropia cu viteza.