❝Întoarcerea lui Ares însemna mai mult decât o revedere pentru Siena. Timp de cinci ani nu au vorbit și nu s-au privit în ochi, totul datorită unui accident care urma să îl transforme pe Ares într-o persoană invalidă.
Prietenii lui i-au jucat un co...
Oops! This image does not follow our content guidelines. To continue publishing, please remove it or upload a different image.
• 8. Prea târziu.
Cu 5 ani în urmă.
Totul în jurul nostru se scălda într-o culoare gălbuie fiindcă era toamnă, copacii începuseră să se scuture de frunze și să acopere pământul. Mirosul de castane prăjite și mere arse pe plită cutreiera întreg cartierul.
Eu și Ares ne plimbam pe aceleași străzi vechi gândindu-ne la viitor și la modul cum viața o să ne smulgă unul de lângă altul, pironiți cu privirea în asfalt și fără să ne concentrăm la realitate.
— Chiar crezi că noi peste ani și ani vom fi încă împreună? îl privesc încetinindu-mi pașii. Ezită să răspundă, buzele lui mimau niște cuvinte, dar stăruia să le rostească.
— Nu știu, dar eu cred că niciodată nu o să putem să renunțăm unul la altul. Brațul său îmi cuprinde ceafa, iar mai apoi mă trage sub el.
— Dar poate ne vom schimba, nu o să mai gândim așa. Răspunsul meu îl face să fie și mai gânditor. Parcă se teleportase în viitor și voia să vadă ce se întâmplă.
— O să plecam de-aici împreună, tu o să devii scriitoare și eu o să mă angajez. O să avem casa noastră. Mă privește scurt în ochi, iar buzele i se deschid larg într-un zâmbet.
— Promiți? îl întreb nedumerită cu o teamă timorată în suflet. Încuviințează din cap după ce mă sărută în creștet.
Prezent.
Acea promisiune pe care eu o strecurasem lângă inima mea, el a uitat-o și a lăsat timpul s-o calce în picioare. A rămas doar un gând ce l-am împărtășit amândoi la un moment dat.
Cea mai rea parte când iubești pe cineva, e posibilitatea că nu o vei uita niciodată dacă se ajunge la o separare. Cumva sufletul tău fie că vrei sau nu, o să părăsească prezentul și te va lăsa singur rămânând cu hotărâre în trecut.
E greu să accepți că ai fost uitat, înlocuit sau pur și simplu abandonat de-o persoană la care tu te-ai gândit ultima dată ieri. Iar ea nu își aduce aminte de tine de ani întregi.
Părinții lui au parcat mașina după care au început să dea jos din portbagaj niște plase mari și verzi pline de alimente, el a mers înaintea lor să-i ajute să care lucrurile înăuntru.
Eu rămăsesem blocată între ușa din spatele casei și zid — nu aveau cum să mă vadă, dar trebuia să mă evapor cumva cât mai repede din acel loc. Dacă m-ar fi văzut mama lui m-ar fi oprit și nu s-ar mai opri din a-mi ține morală.
Nici în copilărie nu mă plăcea, mă considera o piază rea pentru fiul ei. Un ghinion pe care fiul ei l-ar fi urmat. Nu voiam să îmi amintesc toate dățile când m-a jignit sau alungat din casa lor.
Avea niște ochi verzi cu un tăiș în ele, te spintecau doar cu o simplă privire. Suplă și înaltă cu o talie îngustă, ai fi zis că e sora lui mai mare nicidecum mama lui. Se îmbrăca adolescentin și avea un păr mătăsos negru pastelat în nuanțe mici de șaten. Când îl lasă desprins i se legăna pe lângă umeri, și-i evidenția omoplații spatelui.
