4

393 30 5
                                    

LUNA

Sunt în mașină cu Ryan,  ma luat de la spital , până acum nu a vorbit de loc cu mine . Vreau sa îi explic și sa reparam totul , țin mult la el și nu vreau să îl pierd.
-Ryan..putem vorbi ?
-Despre ?

-Nu vreau pauza , vreau sa ne împăcăm.
-Mai are rost ? Prietenul ăla al tău ori cum mi te va lua.
-Ba nu ! Nu îl mai vreau , Ryan pe tine te iubesc și pe tine te vreau , te rog să ma crezi . Mai dă-mi o șansă!

Îl iau de mână încercând sa îl îmbunez.  Pentru câteva secunde tace , într-un final îmi răspunde. 
-Bine ! Respir adânc și îi strâng mâna. 

Ne continuam drumul și ma gândesc dacă să ieșim. Poate va fi ca înainte când ieșeam în fiecare zi .
-Vrei sa ieșim mâine?
-Da.
-Vrei sa...dormi la mine ?

-Bine , dar să îmi iau Pijamale. Pijamale ? Băieții poarta asa ceva ? Nu am dormit niciodată cu un băiat dar din câte am auzit ei dorm în boxeri sau cel mult pantaloni de casă. 

Gândul îmi fuge la Luke și sărutul de la spital.  La atingerile de atunci și senzația ca cineva chiar ma dorește . Nu vreau să fac nimic în seara asta cu Ryan , doar vreau sa dorm cu persoana iubita. Oare Luke cum doarme ? Oare cum arata pe sub haine? Fac pariu ca arata foarte bine și...Dintr-o dată îmi simt chiloții uzi și foarte foarte lipicioși.  Tresar și ma îndrept pe scaun .

-Te simți bine ? Mă întreabă Ryan concentrat cu privirea la drum .
-Da.

***
Ajungem acasă la mine și în pragul ușii găsesc un trandafir cu un bilețel roșu legat. 
-De la cine e ? Mă întreabă Ryan când ridic trandafirul.  Știu deja de la cine e , trandafir alb cu bilețel roșu.  Lui Luke îi place să mă vadă în roșu. 

,,1 460,9688 de zile în care am lipsit și încă un trandafir pentru Luna mea ,, înroșesc imediat și strâng bilețelul în pumn . Îl arunc și ma uit la trandafir. 

-Deci ?
-Nu știu,  nu scrie .
-De ce l-ai aruncat ? Ridică o sprânceană și mă cuprinde panica , nu mint de obicei dar acum trebuie .
-De la tata , vrea să mă convingă să am grijă de restaurant .

Deschid ușa și intram înăuntru. 
-Care ? Întreabă Ryan în timp ce se desculță. 
-Royal .
-Ar fi o idee bună,  de ce nu accepți?
-Prea multă responsabilitate.
-A și când va trebui sa moștenești afacerile tatălui tău . Practic ești prințesa mafiei . Strâmbă din nas . Nu îl place pe tata , nu îi place ce face defapt .

-Nu îmi amintii, de când aveam doi ani am pus mana pe un pistol,  de când aveam 5 ani am asistat la primul omor , la 10 ani am asistat la prima lupta. 

-Adică? E vizibil curios , se așează la masă și își toarnă apa într-un pahar .
-Am fost cu el într-o excursie și ne-a întâmpinat cineva , tata sa dus în fata și eu deja aveam pistolul meu , deci am ieșit,  tata sa ales cu un glonț în mana dar un tip a încasat un glonț de al meu în picior , eram mica nu aveam cine știe ce înălțime. Până la 12 ani am învățat sa lupt cot la cot cu tata , după...Fac o pauza gândindu-mă dacă mai bine tac .

Ryan îmi face semn din cap sa continui.  Respir adânc și vorbesc. 
-După a apărut Luke , era nou în cartier și ne-am împrietenit repede , primul nostru contact a fost când l-am amenințat.  Râd uitându-mă la mâinile mele pe sub masă. După am început să îi las biletele de amenințare,  căutam să mă bag în seama cu el , el a început sa îmi răspundă și într-o zi la un grătar am dat cu sos de roșii pe el și am strigat ca o razboinca,a început sa rada și sa prăbușit pe jos...Râd și încerc sa nu plâng,  amintirile astea sunt cele mai frumoase .

Ma uit la Ryan și își mușcă obrazul de nervi.  Respir adânc. 
-Îmi pare rău...
-Și de când a-ți început sa fiți împreună?
-Prima dată a fost o joaca , simțeam că face mișto de mine dar când am văzut ca renunță la toate planurile lui pentru a sta cu mine și ca ma tratează ca pe o femeie ,nu ca pe o fetiță,  m-am simțit iubită cu adevărat. 

The Return from DarknesWhere stories live. Discover now