Scrisori către un suflet rătăcit

Atât timp cât voi fi aici......

        Dragă suflet rătăcit,

Astăzi pe tot globul s-a sărbătorit ziua fericirii.Întrebarea pe care sigur o să o arunci în fața acestui anunț este:oare câtora dintre aceste opt miliarde de suflete de pe acest pământ le mai arde candela fericirii în privire?

Răspunsul îl are doar Dumnezeu deoarece am devenit experți în mascarea oricărui sentiment real care izvorăște din adâncul sufletelor noastre.Și pentru ce?Ce ne determină să ne ascundem?

Printre multiplele cauze ale acestei boli, căci privit în lumina rațiuni acest imbold este o boală sufletească,este teama de a nu fi acceptați de către celelalte suflete dacă ne dezvăluim adevăratele culori,teama de a ne ciobi inimile în duritatea judecăților din jur și cel mai important teama de singurătate.

Te întrebi desigur dacă ești capabil să recunoști fvericirea și iubirea,dar nu fericirea și iubirea mascată ci fericirea și iubirea brută,acele sentimente reale, neșlefuite de împrejurări și orgolii și izvorâte din cele mai pure suflete.

Reminder ➕Mai porți în piept sentimentul pe care l-ai avut când ai pășit pentru prima dată în centrul de copii speciali?

Mai simți căldura îmbrățișării pe care ai primit-o de la un copil special care ți-a schimbat toată viziunea asupra tuturor principiilor pe care ți le înrădăcinaseși până atunci?

Mai îți amintești lumina din ochii copiilor atunci când pășeai pragul clasei ?

Mai îți amintești cum în fiecare "te iubesc"rostit de un copil special îl simțeai pe Dumnezeu ?

Atât timp cât vei fi aici.......

Și atunci de ce cauți fericirea și iubirea în locuri înșelătoare când răspunsul este în inima ta?