Dragă suflet rătăcit,
Deși poteca este îngustă și năpădită de buruieni îndrăznește să calci peste pământul obosit și pierdut în deznădejde.Fă pași mici și curăță orice gând și cuvânt murdar care se așează peste colbul ei.
Îndepărtează-le încet și cu atenție chiar dacă la final vei avea mâinile obosite și însângerate.
După ce truda se va fi terminat vei descoperi că poți privi o bucată de cer,vei ști că a venit timpul să încerci să-ți folosești aripile și chiar dacă vei simți că în orice moment te poți prăbuși o să poți simți lucruri extraordinare,lucruri pe care nu le-ai fi putut trăi niciodată dacă nu ai fi avut curajul să desfaci aripile și să zbori.
Vei întâlni în drumul tău suflete care se vor întoarce către tine și care vor dori să împartă imaginea tuturor posibilităților infinite.
Cu fiecare pas pe care îl vei face ,cu fiecare pagină pe care o vei întoarce,fiecare metru pe care îl vei parcurge înseamnă că va trebui să continui să vrei mai mult.
Nu este nimic greșit în a-ți dori mai mult ,dacă nu poți zbura atunci fă pași mici important este să nu te oprești,dacă cerul este infinit de ce să te mulțumești doar cu o mică părticică?
Pot să te văd!
Pot să te aud!
Pot să te simt!
Pot să îți văd zborul!
Voi fi aici în fiecare zi!
CITEȘTI
Scrisori către un suflet rătăcit
AlteleCuvintele au puterea să construiască sau să distrugă podurile către suflet de aceea de multe ori ne trezim într-un anumit moment din viața noastră că oricât de mulți oameni sunt în jur ne însingurăm reciproc involuntar sau nu.....
