Capitolul 4

1.9K 108 0
                                    

💖 Editat 💖

~Edgar pov~~
Mă plimbam pe holurile conaculuu când aud soneria și în câteva secunde cobor jos la ușa și o deschid.

-Edgar! Frăţioarul meu scump! A început să mă strângă în brațe și să mă mângâie ca pe un câine.

-Daria ce cauți aici? Daria era sora mea mai mică, avea părul castaniu și lung iar ochii erau un negru spre căprui, nu era mai înaltă ca mine avea 1.45 pot spune că eram un gigant pe lângă ea, era îmbrăcată într-o bluză mov cu mâneci lungi și pantaloni scurți de blugi.

-Am venit să îmi vizitez fratele, voi sta la tine o săptămână.

-E cam mult...nu crezi?

-Nu, apropo mi-am găsit o slugă, se dă puțin mai într-o parte și văd un băiat înalt aproape cât mine cu părul blond și lung cu ochii căprui pătrunzători.

-El e Valshe...adică așa i-am pus eu numele.

-Bine, le dau voie să intre înăuntru și o conduc pe Daria în camera ei în timp ce Valshe rămâne jos.

~~Anastasia pov~~
Mă duc jos să văd cine a fost la ușă și îl văd pe Valshe, mă apropii de el și îl salut dar acesta nu îmi răspunde așa că mă încrunt și...

-Ești surd?

În acel moment se întoarce spre mine și în momentul în care ochii noștrii se întâlnesc îmi aduc aminte de el, era un fost coleg de școală înainte ca vampirii să pună stăpânire pe planetă.

-Prințul Morocănos.

-Nu mi-a mai zis nimeni așa de ani buni.

-Sunt eu Anastasia, știi...fata care a rămas lipită de bancă în clasa a 7-a... .

-Lipitoarea.

-Da...lipitoarea.

-Nu credeam că am să mai văd persoane cunoscute.

O tipă coboară jos împreună cu Edgar și îl striga pe Valshe iar acesta merge la ea.

-Daria ea este servitoarea mea personală Anastasia...iar Anastasia ea este sora mea Daria.

-Salut .

-Aww...esti asa drăguță! Ți-ar sta bine în vechea mea rochie roz, mă apucă de mână și mă trage după ea până în camera ei unde în câteva secunde deja eram îmbrăcată într-o rochie roz cu dantelă și volănaşe.

-Perfect!

-Ce mi-ai făcut? Nu e genul meu, mă revolt eu.

-Îţi stă chiar bine uită-te în oglindă.
Ma uit în oglindă din perete și chiar avea dreptate, îmi stătea bine.

-Mersi...

-Cu placere!

Pentru un "copil" ca ea este destul de veselă. Ies din cameră și mă duc jos unde Edgar "îl interoga" pe Valshe.

-Mi-e foame.

-Nu te-ai schimbat deloc, tot fomistă ai ramas...Mă mir cum nu ai ajuns cât o balenă ucigașă, Edgar îi arunca o privire rece lui Valshe din cauza celor spuse iar acesta tăcu.

Daria coboară jos și îl apucă de umăr pe Edgar și îl strânge.

-Nu te uita așa la Valshe...îl sperii, îi sopti ea la ureche.

Edgar nervos pleacă iar eu ca o slugă cuminte mă duc după el lăsându-i pe cei doi singuri jos lângă scări.

-Te-ai transformat în Barbie?

-Cum adică?

-Rochia, îți mai trebuie un Ken. Dar stai chiar e unul...Valshe.

-A...ce vrei să spui?

În loc să primesc un răspuns verbal am primit un sărut, i-am simțit buzele cum mi le presa pe ale mele și mi-am dat seama singură de răspuns.

-Ești a mea...decât a mea.

Era prea posesiv dar și eu îl voiam dar mi-am adus aminte că eu sunt doar o servitoare care a început cu stângul cand l-a întâlnit prima oară și care nu are ce căuta în inima lui Edgar, dacă avea așa ceva.

-Ești bine? Mă întreabă el curios.

-Da...se îndepărtează de mine lăsându-mă singură.

~~Daria pov~~
După ce fratele meu pleacă mă uit la Valshe pentru câteva secunde, care parcă durau ore.

-Stăpână.

-Da?

-Orice om are dreptul să își întemeieze o familie cu alt om având acordul stăpânului.

-Da...de ce?

-Vreau o familie cu Anastasia...eu...eu o iubesc de când eram în generală.

-Eu îți dau acordul...dar fratele meu nu.

-Dar merită să încerc.

La ce se gândește Valshe? Vrea o familie deja? Vrea să numai stea cu mine? Multe întrebări mi se plimbau prin cap.

Cam atat pentru azi, v-am lasat
Bye :*

Inimă de piatră (În Curs De Editare)Where stories live. Discover now