Elemental Dragons- Necesită Editare

14.Adică... Ce?

Dimineaţa,ne-am trezit devreme ca sa plecam din Draghelene si sa ajungem acasa.London s-a întors în Draghanda cu Ezra,care dorea să vorbească cu Aarok despre nu-ştiu-ce atentat în Ţinutul de Nord,care are legatura cu rasculatii din Vest.

Urc pe spinarea lui Araon,care revine dragon,preferandu-şi forma sa reală.
-Să ne mai vizitaţi!zâmbeste Ezra binevoitor
Ayra sta langa el,in forma sa de dragon.Se pare ca dragonii isi prefera forma lor reala,chiar daca sunt in stare sa se transforme in aproape orice fiinta.
-Mai ales tu,Ava.Nu am mai râs aşa de mult timp!surade Ayra
Eu ii zambesc,si dau din cap.Si ea este o companie placuta,contrar vorbelor lui Assyr despre cat de mincinoasa poate fi.
-Cu siguranţă! Sper sa ne vedem curand!
'Poarta este gata de a fi utilizata.Trebuie să plecăm!'ne anunta Araon
Îi fac cu mâna Ayrei până se pierde în mulţime,apoi mă răsucesc în şa cu faţa.
'Cand mai vizităm celelalte imparatii?Abia aştept să îţi cunosc şi restul fraţilor!'exclam eu,entuziasta
'Mai târziu,dragă.Am primit
scrisoarea cu răspunsul de la Vonteck.'raspunde el suparat
La auzul vestii,mi se rascoleste stomacul.
'Serios?Şi ce scrie?'il intreb,agitata
'Nu ştiu.'mormăi el evident deranjat.'Are o vrajă asupra lui.Magie neagră.'spune el sumbru
Eu suier de uimire.
'Poftim?!Adică,este sigilat de o Umbră?!'spun eu mirată
'Mda.Mesagerul l-a trimis direct în Draghmaya.O să il vezi acasă.'mormaie el
'Dar...'
Nu apuc să comentez,căci deja intram prin Poartă.Întunericul ne inghite pentru moment.
Oftez.Parcă face anume asta.
Cand ies la lumină,văd că toată lumea este agitată.
'Ok...chiar aşa de surprinşi sunteţi că Vonteck a răspuns la o scrisoare?'il intreb eu,ridicand din spranceana
El isi da ochii peste cap.
'Mdaa.Nu se întâmplă asta în fiecare zi.'
Un gardian se îndreaptă rapid spre noi,ţinând în mana un plic mare şi galben.Este însoţit de...Assyr?Sub formă de om.Uau.Arăta...interesant.
Părul lui este negru,în contrast cu ochii ca focul şi pielea caramel.Poarta blugi negrii,cămaşă roşie şi sacou alb cu auriu.Şi pantofi lăcuiti negrii.
Eu cobor de pe
Araon,care se transformă în om.Părul lui este mai negru ca a lui Assyr,şi ochii negrii cu galben electrizant ies mai mult în evidenţă.Şi este mai înalt şi mai musculos.Assyr era mai masiv.
'Am încercat să o deschid.E vrăjită.'spune Assyr apropiindu-se de noi
'Ia să văd.'
Araon ia plicul şi il deschide cu uşurinţă.
'Mamă,ce vrăjită-i.'comentez eu eu
Deodată,plicul se smulge din mâinile lui şi incepe să plutească în aer.Din el ies alte două foi,una albastră şi una neagră.După,plicul se pliaza intr-un fel în care formeaza o scrisoare.Foaia neagră pluteste până în dreptul meu,cea albastră se duce la Araon şi cea galbenă pluteste până la gardian.
Eu întind mâna spre foaie,ezitand.Când o ating,ea cade moale.O prind inainte sa cada si incep să o citesc,cuprinsa de frenezie:

"Dragă Avaline,

Sper din tot sufletul sa nu ma urasti pentru ca nu am fost alaturi de tine in tot acest timp,insa te asigur ca te-am protejat cum am putut eu,de la distanta.Am multi dusmani,si nu puteam risca sa te pun in pericol,asa ca a trebuit sa plec..Sper ca o sa iti poti ierta fratele tău."

Mă opresc,blocată.Poftim?!Cred că îşi bat joc de mine.
Ridic privirea şi văd că Araon se holbeaza palid
la scrisoare,devorand randurile.Este tot încorda,si mai ca rupe scrisoarea.
-Ce scrie?intreaba Assyr,curios
Insa eu o ascund,si ma uit urat la el.
-O sa va spun cand cred eu de cuviinta.spun eu

Trebuie să citesc scrisoarea singură.
Fac stânga împrejur şi o iau spre birou.Nu îmi dau seama pe lângă cine trec,fiind cu ochii în scrisoare.
Deschid uşa fără sa-mi ridic ochii,şi o închid cu piciorul.Când aud uşa trantita în spatele meu,ceva îmi spune că nimic nu va mai fi la fel.

......

Am un frate.Îl cheamă Allan.Care a răpit-o pe sora lui Araon,Aeline-cea-dispărută,ca să fie împreună.Şi el este Împăratul Draghalycei,Împăratul Umbrelor,unde dragonii sunt în toate nuanţele negrului,până la gri.Şi el face parte din complotul Vonteck,deşi nu a ucis in mod direct.El vrea să ne întâlnim,faţă în faţă.Mâine.La Stancile Suspinelor.Ca sa-mi povestească totul.

Mă trântesc pe scaun,răvăşită de adevărul ascuns mie până acum.Sentimente contradictorii îmi zboară în suflet.Uimire,şoc,încântare,bucurie,dar şi manie şi amărăciune fiindcă m-a căutat abia acum,după 17 ani.Oare ce vrea?Poate mă vrea ca momeala ca să îl omoare pe Araon.Mă infior.Apoi mă infurii.Cine-i ăsta să îndrăznească să mă păcălească?!Idiotul naibii.Dar tot o să mă duc mâine,deşi pe ascuns,căci Araon îmi va interzice să mă duc.
Mă ridic de pe scaun şi impaturesc foaia problematica,apoi o bag în buzunar.O să am nevoie de ea mâine.

*******

Frigul îmi biciuie pielea cam descoperită.Înjur în gand.Cine dracului m-a pus să îmi iau geacă de piele?!La patru dimineaţa?!
După ce am citit a mia oară scrisoarea,i-am trimis înapoi un bileţel în care scria să ne întâlnim la 4:15,în peşteră.Sper să o fi primit.Şi sper să vină.
Sar de pe o stâncă pe alta rapid,zgribulita şi
infrigurata.
-Mama masii de vânt!mârâi eu printre dinţi
Mă strecor în pestera umedă,unde vântul nu ajungea.Este semiintuneric,si umezeala.
Brusc,simt o prezenţă stranie.Este la fel ca mine.Mă incordez.Încă îmi este frig,dar îmi inclestez dinţii.
-Vrei să racesti şi nu ştiu eu?!aud brusc o voce rastita din întuneric
Sar ca arsă şi mă răsucesc către sursa vocii.
În semiintuneric este o siluetă înaltă.Doi ochi purpurii ca ai mei mă sfredealesc,arzători.
-Nu credeam că intentionai să mă ingheti de frig.spun sarcastic
Ochii se rostogolesc, exasperaţi.
-Ca să ştii,în peşteri e umezeala şi frig.Sper că nu te asteptai să fie caniculă,nu?spune el sarcastic
Strang din dinţi.Şi eu,şi el jucăm un joc idiot.Nu aşa mă aşteptam "să îmi povestească totul" "fratele meu" atat de usor.
-Ai putea să ieşi la lumină,sau o să stai acolo pentru restul zilei?întreb sec
Ochii se mijesc.
-Ai putea să te sperii.spune el,precaut
-Eşti hidos?il intreb,ridicand dintr-o spranceana
-Nu.Insa la cât de mult semănăm.
-Ăsta e ultimul lucru de care m-aş speria.pufăi eu
-Tu ai vrut-o.da el din umeri
Silueta iese din umbră,iar lumina ii descopera trasaturile.Mi se taie răsuflarea.
Parcă mă uit intr-o oglindă de schimbarea sexului.Nu credeam că nuanţa părului meu este aşa frumoasă.Blond sidefat.
Mă regăsesc în trăsăturile lui,chiar dacă sunt masculinizate(nu cred există cuvântu?).E....înfiorător.
Ranjetul lui amuzat mă scoase din reveria mea.
-Ti-am spus că o să te sperii.comenteaza
Mă incrunt,si ma uit urat la el.
-Se numeşte şoc,dacă vrei să ştii.
-Eu nu ştiu,atâta timp cât nu l-am trăit când te-am văzut prima dată.
-Când m-ai văzut tu?il intreb
-Aici se complică lucrurile.Mereu te-am supravegheat.Din umbră.Dacă tu nu stiai,asta era altă idee.
Clipesc,si imi amintesc ca a mentionat asta in scrisoare. Insa un gand nu imi da pace,asa ca ma hotarasc sa il spun:
-Asta stiu..insa tottimpul?îl întreb,evitandu-i privirea
-Ei,nu chiar..Ce?!Nu!Nu 24/24.spune el exasperat,ştiind la ce mă gândeam
-Mă bucur!Măcar pot să
dorm linistită la noapte.spun eu,uşor roşie
-Eu n-as crede.comenteaza el
-De ce?pufai eu
-La câte o să îţi spun,nu o să ai timp să dormi.O să ai ceva de asimilat.
Eu imi dau ochii peste cap.
-Serios?Toarnă tot.
El pufaie.
-Sarcasmul nu te prinde.
-Ar trebui să ştii că da.Sarcasmul e al doilea nume al meu.
-Ştiu.Am aflat asta când te-ai căsătorit în sec.17 cu Araon.
Mă inrosesc,nervoasă.
-Da' ce tupeu ai după ce ai răpit-o pe Aeline.Araon e cât se poate de fericit că Aeline trăieşte,şi vrea să te omoare că ai rapit-o de lângă el!ma rastesc eu
El ofteaza,si imi evita privirea.
-Nu trebuie.Aeline si-a făcut deja treaba.După o predică dureroasă,mi-a demonstrat cat de sportiva este.mormaie el deranjat
-Te-a plesnit?il întreb pe jumătate uimită,pe jumătate amuzată
-Cu pumnul,da.
Eu încep să râd.
-Poţi să o feliciti din partea mea?
-Şi eu care credeam că o să mă susţii.bombane el
-Da,da;sigur.Eu aş face exact la fel dacă Araon mi-ar ascunde aşa ceva.Doar că fără vorbe.Nu prea ajută.
El ranjeste,aparent multumit de răspuns.
-Ce te uiti aşa?Crezi că nu o să îţi cer socoteală că te-ai ascuns de mine în tot acest timp?Ha!fac eu,incrucisandu-mi bratele
-Nu îmi e frică de tine.pufăi el

-Serios?Eu n-aş zice.Nu trebuie să îmi folosesc puterea magică ca să îmi impun respectul.
-Pai,înainte să îţi dau socoteală,nu vrei să îţi dau explicatii?spune el
-Mai intrebi?Vreau să ştiu totul!Dar întâi sa-mi explici faza cu legăturile dintre dragonii roiali şi elementari.
El da din cap,apoi incepe:
-Dragonii roiali,Shadde,Cellest,Llava,Iccy,Grassr şi Lyllac nu au legături de sânge.Sunt frati doar prin magie.Si-au petrecut copilăria împreună,dar asta nu îi face frati.
Fiecare dragon roial are un frate,o soră sau verisori ce s-au născut oameni,de aceea nu sunt pe tron.De exemplu,noi doi.Sau Araon şi Aeline.Araon s-a
născut dragon,şi Aeline om.Când au împlinit 10 ani,au fost despărţiţi şi Araon s-a dus în palatul roial.Aeline a locuit în continuare cu părinţii ei.Se vizitau des.

-Până ai răpit-o.

El ma strafulgera cu privirea,iar eu ranjesc.
Va trebui sa se acomodeze cu o noua sora sarastica!
Pot sa jur ca nu se astepta la asta,haha!