Elemental Dragons- Necesită Editare

15. Discuții

In prezent,sunt in Pestera Suspinelor,iar noul meu frate descoperit,Allan,imi povesteste despre Elementari.

-Nu e chiar aşa.protesteaza Allan Niciodată nu m-am integrat în grupul roial.Când am omorât un dragon alb,am fost exclus.Erau oripilaţi de ideea că l-am ucis,ştiind că ei trăiesc pentru scopuri bune.Aşa că am plecat în Ţinutul de Nicăieri,unde e Împărăţia mea.Nu poate nimeni să intre în ea dacă nu vreau.Este destul de complicat de ajuns.
Oricum,după ce am plecat,ceilalţi dragoni nu au spus nimănui de Împărăţia mea şi de mine,aşa că toţi ştiu că există patru Împăraţii.Dragonii gri sunt renegati,dupa pareres lor.Aberatii,zau ca da!Gri este o nonculoare.Noi suntem doar diferiţi.Ei nu au putut accepta aşa ceva.ofteaza el
Fac o pauza pana il intreb:
-Şi când ai rapit-o pe Aeline?Stii tu,de langa
Araon...
-În sec.17.
-De ce nu mi te amintesc?De ce nu îmi amintesc nimic până la 10 ani,când eram în sec 17?
-Pentru că
atunci când ai intrat în sec.17,ai avut amnezie.Aşa că părinţii nostrii te-au invătat după sec. recent.Dar înainte de accident,făceai exerciţii de umbră.De aceea când Soraya ti-a zis ce eşti nu ai fost socata.
-Şi de ce nu ai venit mai devreme?
-Pentru că la 5 ani am fost despărţiţi.Nici acum nu ştiu motivul.
-De ce ai rapit-o pe Aeline?
-Pentru că îmi plăcea de ea,şi mai târziu m-am îndrăgostit de ea.
-Serios?Ce drăguţ.Sper că te-ai purtat frumos cu ea.adaug
Tresarirea lui subită nu îmi scapă.
-Ce ai făcut??mijesc eu ochii
-Să spunem că eram prea idiot ca să realizez.Dar Aeline e o fire puternică şi m-a adus cu picioarele pe pământ.
-Mă bucur.Şi sunteţi împreună?
-De 4 ani.
-Uau.Şi nu ai ceruto?
-Ce?!Nu!
-De ce nu?Pariez că se va bucura la nebunie.Şi Araon te va ierta mai uşor.
-Fix ca-mi pasă ce crede Araon de asta.
-Ar trebui.Facem 2 ani mâine de când
suntem împreună.Şi în sec.17 am fost căsătoriţi.
Acum fu rândul lui să fie uimit.
-Ştiam că erai cu el,dar nu ştiam de când timp şi nici nu ştiam de căsătoria spontană.
-Nu a fost spontană,ci aranjată de părinti.
-Poftim?!E inacceptabil!
-Ce?E minunat!Cum poţi să spui aşa ceva?!Araon e minunat!S-a purtat aşa frumos cu mine,ca un domn.Şi m-a făcut să mă simt femeie.adaug visând cu ochii deschişi
Apoi îmi dau seama ce am spus.Clipesc şi râd uşor,stanjenita de declaraţia spontană.Allan se uita fix la mine,fără să clipească.
-Vrei să spui că...
-Da,Allan,vreau să spun că.Plus că el nu m-a obilgat,cum ai obligat-o tu pe Aeline.adaug sec
Prima dată se infurie,dar apoi îşi luă un
aer vinovat şi abătut.Mi se stranse inima.
-Imi pare rău.Nu ai facut-o intenţionat,nu?
-Eram prea beat ca să îmi dau seama ce fac.Am avut numai coşmaruri pe tema asta,cu ţipetele ei
îngrozitoare.Încă mă infurii pe mine pentru fapta necugetata,deşi imi tot repeta că m-a iertat.
-Of.Şi Araon a fost în aproximativ aceeaşi situaţie.Diferenţa e că am meritato.spun clatinand din cap
-Poftim?Ce ti-a făcut?Te-a bătut?!
-La fund,da.Vaai,ce umilitor a fost!râd eu cu mâinile acoperindu-mi obrajii rosii că o tomata
-Ce ai făcut?întrebă,deşi încă era furios
-Atunci era dur,aşa că mi-am luat un cuţit de bucătărie.Şi când m-a întrebat dacă l-as fi putut omori,eu am zis da.Ce proastă.Normal că nu pot.Aş innebuni dacă l-aş şti rănit,sangerand.adaug mai încet şi un fior îmi strabatu şina spinării
-Chiar îl iubeşti,nu?
-Desigur că da!E cea mai idioata întrebare pe
care am auzito!spun indignată de-a dreptul
El rase în timp ce îşi ridica mâinile a pace.
-În regulă,am înţeles.
-Bine.De aceea va trebui să faci cunoştinţă cu el.spun eu
Aş râde dacă nu aş fi
aşa hotărâtă,văzând faţa lui.
-În niciun caz!Vrei să mă spanzure?!
-Nu cred că nu eşti în stare să te aperi.Plus că va avea ezitări când va afla că eşti fratele meu.Şi că sora lui a trăit bine alături de tine.adaug un pic sec
El oftă.
-Uneori aş vrea să nu mai fii aşa capoasă.
-Consoleaza-te cu ideea că vei fi din nou popular.
-Mda,ce consolare.mormăi el
Mă uit zâmbind la el.Apoi îmi dau seama cât de familiari ne comportam,deşi nu ne-am văzut decât de...o oră?După ce am fost despărţiţi de la 5 ani.Dar pur şi simplu nu pot să mă comport altfel.Parcă ne cunoastem de-o viaţă.
Sincer,nu prea sunt şocată de ceea ce am aflat.Deşi pot să
pariez când o să ajung acasă o să mă trezesc cu o mie şi una de întrebări pe care o să vreau să i le pun lui Allan.
-De ce toţi dragonii roiali au nume ce încep cu "a"?
-Pentru că "a" e prima literă a alfabetului.
-Atât?
-Mai
este o legenda veche cu primul dragon ce a existat.Dar nu mai ţin minte foarte bine.Poate o sa-ti spună Araon.
-Mda.Că tot veni vorba,se înseninează.Trebuie să plec,înainte ca Araon să îşi dea seama lipsa mea.Ar fi foarte nervos.
-Nici Aeline nu ar reacţiona foarte bine.Deci,când ne vedem din nou?
-Nu ştiu.Mai vorbim noi,ok?Prin scrisori e în regulă.
-Bine.
Ne îmbrăţişăm.Nu aş vrea să plec.Vreau să mai stau cu el,să îl cunosc mai bine.Vreau să îi povestesc toate păţaniile mele si să i le aud şi pe ale lui de asemenea.Vreau să ne petrecem timp împreună,ca doi fraţi.Să râdem,să ne distrăm.Şi aşa va fi.Doar trebuie să se
limpezească apele.
Cu regret,mă desprind şi mă îndepărtez uşor,zambind.
-Nu fii tristă,Av,ne vom vedea în curând...spuse el înainte să se piardă în umbre
Mă uit în gol până prezenţa lui disparu cu totul,rămânând un gol.Oftez.Chiar o să am ceva de
asimilat.
Neavând chef să mă furisez până la palat,creez o poartă care să mă ducă direct în cameră.Deschid ochii şi intru în ea.
Pentru o secundă,sunt în întuneric.Apoi lumina răsăritului apăru.Aleluia!
Ma trezesc în dormitor,faţă în faţă cu un Araon aşteptându-mă.Şi era nervos,uitandu-se criminal la mine.
"Ups.Am încurcat-o."
'Unde ai fost?'mă întrebă mârâind
'Fără un "Neaţa","Bună"?Hei,Araon,ce mai faci?'
El se ridică şi începu să se apropie ameninţător de mine.Nu credeam vreodată că o să ajung să îmi doresc să fie în forma umană aşa de mult.Şi ca om e de speriat,darămite când
are 40 de picioare,are gheare şi colţi şi nişte coarne lungi,spiralate şi ascutite înfiorător de asemănătoare cu nişte tepuse.
'Nu am chef de joacă,Avaline.Unde ai plecat la 4?!'mârâi el aproape de urechea mea
'Avaline?Uau,da' chiar eşti supărat rău.Ştii,nu ar trebui să te
ingrijorezi pentru mine deloc.Mă pot descurca şi singură.'adaug cu o urmă de sarcasm
Înainte să îmi dau seama,mă apucă cu o labă,gheară-ce-o fi-şi mă lipi de podea.Capul meu era între două gheare enorme.Nu am ştiut niciodată cât de mari pot fi.Sunt până la şolduri.Arat de parcă m-aş da intr-un roller coaster.Numai că mie nu-mi place acest roller costisitor.
'Nu sunt deloc intr-o dispoziţie în care să îţi gust sarcasmul,Avaline.UNDE AI FOST?!'aproape că a ras el
(care e conjuncţia verbului "a rage"?)
'Nu e treaba ta!'suier,de acum sătulă de el
'O,ba te asigur că este.Mai ales când eşti aşa
disponibilă bărbaţilor.'
'Poftim?'râd eu.'Tu crezi că m-am dus să mi-o trag cu vreun bărbat?Ştii,mă întreb cine ti-a spus.O să îşi dorească să fi murit.'
'Şi eu să te cred?Ai fost în compania unui bărbat nu?'
Îmi musc buza.Allan e bărbat.Dar e fratele meu,ce dracu'!
'Mbine.Recunosc.Am
fost în compania unei rude bărbat.'
'Ce fel de rudă?'
'Nu pot să spun.Nu vreau.N-am chef.Te prinzi tu.'
'Îl cheamă cumva Allan?'
Nu mă pot abţine să nu pălesc.Dacă află că e fratele meu,a incurcat-o.
'Ups.Am spus prea multe?'ranji el
'Da-mi drumul!Devii un afurisit!'mă zbat eu
'Nu prea cred.Am de gand să te sechestrez.Ţi-a dat un ursulet de plus sau o cutie cu bomboane?'
Nu ştiu dacă să râd sau să plâng de frustrare.
Gheara lui mă eliberă,dar doar pentru o secundă.Nişte sfori invizibile mă legara.
'Ce faci??'mârâi eu
'Te sechestrez,cum am
spus.Acum nu te mai mişca!'
Mă zbat mai tare,dar magia lui mă tintui pe loc.
Două mâini magice albastre se formara în dreptul ghearelor lui Araon.Măresc ochii.Doar nu...
Spre oroarea mea,mâinile plutira către mine.Întâi ma atinsera pe păr.Parcă mă atingea un om din praf magic.Apoi coborâră pe faţă.Pe gât.Îl pipaira,ca să vadă
dacă nu icnesc dacă ar fi atins vreun "semn al.pasiunii mele" inexistente.
Cand mâinile coborâră pe clavicula,mă panichez.Doar nu o să înceapă să mă dezbrace?!
Parcă citindu-mi gândurile,Araon zâmbi.
'De parcă nu am văzut ce era de văzut.'
'Dacă vrei să mai rămâi întreg...'
'Oh,nu cred că eşti în situaţia de a mă ameninţă,dragă.'
Aproape ţip când o mână se bagă în maieul meu,prin decolteu.Incepu să mă pipăie pe abdomen,apoi pe sani.Şi cealalalta o însoţi.
Încerc să mă zbat,dezgustata,dar în zadar.Doar capul
îmi este liber.Magia era prea puternică.
Ţip indignată când o mâna se strecura în cupa sutienului şi îmi strânse sânul.Deşi simţeam o presiune mică intre picioare,dezgustul trona.Parcă eram violată.Şi mâna cealaltă făcu la fel.
Încep să gafai.Îmi muşc buza ca să nu îmi curgă lacrimile.
'Mai e un pic,drăguţo.Picioarele şi te las în pace.'spuse
Araon,dar nu am putut să nu ignor satisfacţia atingerii,pt că era ca şi cum el m-ar atinge
'Te rog,Araon.Opreşte-te.O să regreţi asta.'spun
'Dacă îmi zici cine e Allan.'
'Ştii că nu pot.'murmur
Tresar când mâinile îmi eliberara sânii,acum neacoperiti de sutien.
Intrara în pantalonii de piele şi incepura să traseze linii de-a lungul picioarelor.Apoi mă apucara de fese şi strânse.Eu ţip şi iar încep să mă zbat.Nu îmi mai pot reţine lacrimile.Ca la un semnal,mâinile mă eliberara şi vraja disparu.
'Dacă
Mi-ai fi spus mai devreme că Allan e fratele tău,te-as fi eliberat din prima.'spuse Araon blând
Eu mă ridic cu viteza luminii şi îi dau un pumn în bot.Cum nu se aştepta la asta,se dezechilibra o secundă.
'Afurisit pervers ce eşti!Dacă te prind facandu-i rău lui
Allan,o să te trezeşti fără Împărăteasă!'ţip eu tremurând de nervi
Araon se uita în toate felurile la mine,dar am văzut că începea să conştientizeze fapta lui.
Fac stânga împrejur şi o iau nervoasă afară din palat.
'Unde te duci?!'intreba Araon
'Nu e treaba ta.Din momentul ăsta,eu nu te mai interesez.Clar?'spun sec fără să mă întorc
Simt că o ia pe urmele mele.
'În niciun caz!Nu ple...'
'Scuteşte-mă.'mă rastesc eu intorcandu-ma cu faţa la el.'Nu îţi mai aparţin.Ti-ai facut-o cu mâna ta.'adaug înainte să dispar în umbre,apucand doar să îi văd faţa îndurerată şi realizând brusc ce a
făcut
Când imaginea lui disparu de tot,izbucnesc în lacrimi.Încep să plâng in hohote.
"Avaline?!"îl aud pe Allan
"Allan..."
"Ce s-a întâmplat?!"
Vreau să spun ceva,dar imaginea îmi reveni în minte şi alt hohot mă cuprinse
Abia observ când ajung intr-un bordel.Mă trezesc
intr-un salon mare,aurit.În mijloc era o canapea enormă cu bărbaţi înconjuraţi de curve,şi cu paznici la uşă.Allan stătea şi vorbea sec cu unul din bărbaţi.Şeful,cred.
Toţi se intoarsera uimiţi la mine.
-Ava?!Ce faci aici?!întrebă Allan socat
-Nu îmi spune că şi ţu ti-o tragi cu toate curvele,Allan!mârâi eu
-Nu,desigur că nu!Eu doar vorbeam cu şefu'.
-Bun,pentru că nu-s într-o dispoziţie prea tolerantă.spun sec stergandu-mi lacrimile
-Ce sora sexy ai,ALLAN.ranji şeful examinandu-mă lasciv
-Ţineţi gura şi vezi-ţi de curvele tale.mârâi eu incheindu-mi geaca
-Uu,ce rea eşti.Ma întreb la ce mai eşti bună.
-Allan,sper că ai o explicaţie bună pentru faptul că nu l-ai torturat deja,pentru că am de gand să îl castrez.oftez eu uitandu-ma la fratele meu
-Vreau să mai facă păcate,ca pedeapsa să fie mare.Pana acum a trecut de 1 milion.
-Şi de asta suntem fraţi!zambesc eu

-De ce ai venit?intrebă sec şefu'
Zâmbetul îmi pieri.
-Nu e treaba ta,doamne!De câte ori trebuie să spun!marai de-a dreptul exasperata
-Du-te în camera mea.Aeline te aşteaptă.
-Serios?Abia astept să îţi cunosc iubita!
-Iubita deci?Mi-ai spus că o să mi-o dai după ce te saturi de ea.pufăi şefu'
-Tu chiar vrei să mori,nu glumă!Îţi spun de pe acum,eu sunt mai sadică decat fratele meu.Sper că o să îţi placa lepra.adaug sec
Şi cu asta,fac stânga împrejur şi o iau spre camera lui Allan.Dar unul din idioţi vru să mă atingă,atunci eu îi infing
un cutit în gât.Sangele tasni şi cadavrul cazu fără viaţă.Curvele tipara ca descreieratele şi tipul din dreapta făcu cinci paşi departe de mine.
-Distanţa nu te va ajuta cu nimic,dragule.îi spun ranjind sadic
Smulg cuţitul din gatul lesului şi îl şterg de haina lui,apoi îl bag intr-o cizmă.
Trag de uşi cu putere,care se deschisera
larg,apoi ies liniştită.Înainte să dispar pe coridor,le fac cu ochiul.
Râd când văd feţele oripilate ale oamenilor.Trebuie să ştie că cu mine nu se joacă.
O iau spre stânga,deja ştiind drumul către camera lui.Din fericire pentru ei,nu mă întâlnesc cu niciun afemeiat.Deschid uşa camerei şi intru în ea.
-Allan?întrebă o voce
O fată cu părul negru ca pana corbului şi cu ochii albastrii şi galbeni electrizanti,tipic Fulgerilor apăru din baie,doar intr-un prosop.De uimire,îi cazu prosopul.Si-l ridică repede şi se infasura în el,roşie.Eu mă
uit amuzată la ea,deşi încă îmi venea să plang.Îmi amintea de Araon.
-Scuze.Nu aşteptăm să vii aşa repede.
-Ei bine;nici eu.Dar fratele tău m-a convins.oftez eu
-Araon??Ce face?E bine??întrebă ea entuziasmată
Îmi musc
buza,o lacrimă udandu-mi obrazul.
-Ce idiotenie a mai făcut?oftă ea
Încep să râd.Din tonul ei înţeleg că el făcea deseori.prostii.
-Ştii,nu trebuie să fii prea aspră cu el.De fiecare dată când a făcut prostii,a facuto din dragoste.
-Cum aşa?
-Păi,odată am avut un vultur,dar era bolnav de moarte.Aşa că intr-o zi l-a luat şi l-a eutanasiat.Am fost foarte furioasă pe el.Dar mi-am dat seama că m-a scutit de o durere mai mare.A făcut ca să nu sufăr după moartea vulturului,ce s-ar fi chinuit şi el.Înţelegi?Poate fapta lui a fost necugetata,dar nu a făcuto ca să suferi,din răutate.
Îndoiala îmi incolti sufletul.Oare trebuia să îl iert?Sau
să fiu mai indulgenţă cu el?
-Îmi povesteşti ce ti-a facut cât timp mă îmbrac?întrebă ea intrând în dresign
Oftez şi mă aşez pe pat.Încep să istorisesc de la început.De când cu ideea să îi trimit o scrisoare lui Vonteck,până în momentul de
faţă.Aeline mă ascultă atentă,şi mă mai îndemna să continui.
Încep să plâng când ajung la sechestrarea mea.Îi povestesc printre suspine.
Aud o bufnitura puternică şi tresar.
-CE A FĂCUT?!o aud tipand
O văd ieşind val-vârtej din dresign.Ochii ii scaparau de furie.
Îmi musc buza,ca să nu râd.
-AFURISITUL!Nu pot sa cred că a facut aşa ceva!!E un drogat!Afemeiat!Porc!
Doamne,când o să îl prind,o să îşi dorească moartea!
Izbucnesc în râs văzându-i figura,apoi indurerarea îşi spuse cuvântul.Lacrimi nestavilite incepura să curgă.
Ea oftă şi mă îmbrăţişă.Mă lasă să îmi pun capul în poala ei
şi incepu să îşi treacă degetele prin părul meu,liniştitor.Gestul mă calmă incet-incet,şi oboseala îşi spuse cuvântul.Mă opresc din suspinat şi mă relaxez.
-E mai bine?intrebă ea încet
Eu dau din cap,apoi inchid ochii.
-Dormi,acum.Eşti epuizată.o aud vag înainte să
mă cufund în întuneric