Because you...

12

Regret. Regret ca viata e atat de idioata cateodata. Fericirea a fost prezenta in viata mea o perioada scurta de tine, atunci cand chiar credeam ca pot iubii cu adevarat. Totul s-a destramat dintr-o data. O oglinda in care ma uitam in fiecare zi si imi spuneam ca totul este perfect s-a spart in zeci de bucati care m-au taiat si mi-au facut rani adanci.

In urma cu 3 ani, dupa ce am reusit sa trec peste tot...tata, faptul ca trebuie sa ma mai antrenez pentru a putea merge pe teren sa-mi fac treaba de fata rea cum mi-am promis si Harry... In fine dupa toate astea m-am casatorit cu Nick. M-a facut fericita, m-a facut sa privesc altcumva viata. A fost perfect, el detinea mafia lui iar eu pe a mea, dar. Dupa un timp ne-am unit, am fost si suntem detinatorii celei mai mari mafii din Europa. Iubeam ceea ce faceam si cel mai important e ca ne iubeam reciproc. A fost o poveste de dragoste frumoasa, drogurile, cluburile, petrecerile, cursele de masini si armele ma tineau in viata si inca ma mai tin. Dupa un timp am inceput sa nu mai am incredere in Nick. Am ajuns la concluzia ca niciodata nu l-am iubit cu adevarat. A fost doar o joaca de a soarecele si pisica, nu ne mai intelegem, fiecare o stie pe a lui. Nu stiu a cui vina este, dar cert e ca imi e mai bine asa.

-Nick trebuie sa vorbim...

-Hai in bucatarie imi e cam foame, imi spui acolo, bine?spune in timp ce se dezbraca si imi da un sarut pe crestetul capului, nu pot sa spun nimic in lagatura cu Nick, e singurul om care m-a inteles vreodata, dar pur si simplu nu mai e ce a fost.

-Spun-e...zice Nick in timp ce infuleca un sendvis.

-Uite Nick...o sa fiu cat se poate de directa...Numai merge, bine? Numai e cum era! Vreau...vreau sa divortez.

A ramas blocat. Ochii rosii au devenit prezenti. Valurile din fruntea lui au devenit si ele existente atunci cand si-a aplecat sprancenele catre nasul deja acoperit de riduri. Era atat de nervos. S-a apropiat de mine cu pasi lenti. Respiratia lui rece si regulata imi invaluta fata plina de regret. Si-a ridicat mana lui mare si grea pentru a-mi da parul de pe fata apoi mangaindu-ma tandru. O lacrima i s-a scurs din ochiul drept pierdandu-se pe fata lui pala. Apoi a ridicat palma apoi a coborat-o in viteza catre fata mea. Palma lui era ca un avion care are ca destinatie pentru aterizare fata mea. Impactul a fost atat de dur si de mare incat am ingnit de durere. Mi-a intors fata spre usa, uitandu-ma in gol. Mi-am intors capul uitandu-ma la el cu ura. Ca sa nu fiu mai prejos ca el i-am dat un pumn in nas. Am reusit sa-l pun la pamant, cand ma uitam la el eram ca un copil mic care castigase un concurs de pictat cu degetelele care se bucura.

-Sa nu crezi ca imi poti face ce vrei! Sunt un om, am drepturi! Daca zic ca vreau sa nu te mai vad, te cari dracului din casa mea, ai inteles?!urlu la el.

S-a ridicat si mi-a soptit la ureche oprindu-se.

-Nu s-a terminat, iubito!

******
Stateam pe canapea si ma uitam la un film, era oribil. Nu am vazut niciodata un film mai dezgustator. Era vorba despre un tip care s-a indragostit de o fata si aceea fata nu-l accepta, pana intr-o zi in care a recunoscut ca nu poate traii fara el, apoi baiatul si-a batut joc de ea, a eliberat-o. Nu s-au mai vazut de atunci pana intr-o zi...

Soneria a sunat si m-a trezit din transa proprie facuta. Am deschis usa...nu era nimeni decat iubitul si dragul meu sot.

-Jessica, trebuie sa vorbim, neaparat!

-Intra...spun eu, desi nu asta am vrut sa se intample.

-Jess, nu am vrut sa fac asta. A fost decat o greseala.

-Poti sa-ti tii dracului gura aia inchisa? Numai asta stii sa faci, huh? Raspunde idiotule!

Gura lui sta intre-deschisa despartind acele buze care in urma cu mult timp m-au facut cea mai fericita persoana.