Păpușă secundară

1

Pleoapele refuză să lase lumina să-mi încânte ochii după întunericul ce-mi cuprinsese privirea zile întregi. Când reușesc să-mi încânt privirea cu puțină lumină realizez că lângă mine este o persoană , părea un înger ce venise după mine.Am încercat să-mi focusez mai bine privirea pentru a putea observa un chip angelic feminin cu ochii înlăcrimați care parcă așteptau ceva. 

-Doctor! Țipă femeia mergând spre ușă începând să se agite. 

S-a apropiat de mine și mi-a zâmbit. Chipul său îmi oferea liniștea de care aveam atâta nevoie, îmi era frică , frică de lumea ce mi s-a arătat în fața ochilor. În viteză a intrat un om în halat alb sobru. Am început să mă foiesc, însă la scurt timp simteam cum pleoapele deveneau din ce în ce mai grele și întunericul a pus din nou stăpânire pe ochii mei. 

-Se trezește, se aude o voce joasă.

-Elsa, scumpa mea, vorbea acum o femeie cu o îngrijorare aparte în glas.

Chipul feminin de mai devreme este și acum înaintea ochilor mei. Zâmbea și acum simțeam și o mână ce o ținea strâns pe a mea, era atât de caldă , parcă încerca să-mi readucă și mie căldura-n corp. 

-Vă las singură cu pacienta, spune omul în halat alb serios.

-Mu-mulțumin, gângurește femeia.

M-am uitat în jurul meu , era totul alb, de la pereți, podea până la pat și mobilă. Am încercat să ridic mâna fără succes însă. O priveam pe femeia aceasta ce tresărea la fiecare privire a mea.Aceasta s-a ridicat și a plecat din camera, însă după câteva clipe a apărut o altă ființă blajină îmbrăcată în negru. Mă privea și plângea, am încercat să-i șterg lacrima , dar corpul meu nu voia să mă asculte. 

-Îți amintești când eram la liceu?Mă întreabă fata cu ochii blânzi privindu-mă.

Cum aș putea uita? Îmi amintesc totul ca și cum ar fi fost ieri. 

M-am trezit din patul meu banal și monoton și m-am dus rapid să mă îmbrac." Uniformă să fie ", mi-am spus în sinea mea. Aceasta se așeza frumos pe corpul meu și rapid mi-am prins părul într-o codiță împletită și am fugit în bucătăria goală. Mi-am luat un măr și când să mușc din el aud un claxonat. Mi-am pus mărul în geanta și m-am dus rapid la Camelia ce avea mașina în fața casei mele. M-am urcat rapid și Misa m-a luat în brațe.

-Diseară mergem la o petrecere, ne anunță Camelia încântată. 

-Super, se aude glasul fericit al Misei.

-Elsa, nu ești fericită? Mă întreabă Camelia bănuitoare. S-a întâmplat ceva? Mă întreabă direct.

-B-ba da, n-am nimic, m-am bâlbâit eu. 

În dreapta lângă Camelia se afla Andy, iubitul Cameliei. Arăta destul de bine, era evident căpitanul echipei de fotbal și Camelia era șefa majoretelor, cam acesta era cuplul perfect al fiecărui liceu. Eu și Misa suntem evident "clonele" Cameliei. Nu mă deranjează că sunt privită astfel. O cunosc pe Camelia de când eram mici și am învățat că este mai bine să fiu de partea ei decât împotriva ei. Camelia te poate face într-o secundă de tot râsul. Așa că trebuie să-i fac mereu pe plac. M-am obișnuit cu viața asta. E abia prima zi de școală și Camelia deja a făcut 3 persoane de râs de când am ajuns la liceu. Liceul , singurul loc în care aparențele sunt totul. Ești un nimeni dacă nu stai cu cei populari. Însă popularitatea nu este totul, trebuie să înveți ca să ajungi cineva dupa acest capitol intitulat liceu, dar este bine să îți faci un trai bun și aici.

-Elsa, mă asculți?întreabă Camelia enervată la culme de neatenția mea.

-D-da, răspund eu.

-Bine, spuneam că trebuie să te îmbraci cu o rochie mov, spune Camelia devenind rapid fericită.

-Ok, răspund eu sec.

O văd pe Misa că se bucură foarte tare de decizia Cameliei. Andy ni s-a alăturat la pauza de masă după ce a sărutat-o pe Camelia. 

-Și voi ce faceți fetelor? Ne întreabă Andy politicos.

-Bine, răspundem amândoua la unison știind că se supără Camelia pe noi dacă facem conversatie cu Andy.

Acesta și-a îndreptat rapid privirea către Camelia care avea un suc dietetic în fața ei. Eu îmi scosesem mărul ce-l aveam în ghiozdan și începusem să-l mănânc. La masa noastră a apărut Justin împreună cu Rick. 

-Andy , diseară mergem la petrecerea organizata de Chis, nu? întreabă Rick sigur pe el.

-Da, răspunde rapid Andy care le făcea semn băieților să ne salute și pe noi.

-Bună , spune sec Justin .

-Salut, îl aud pe Rick.

Justin părea băiatul acela inteligent și tăcut ce nu se face repede remarcat. Fizic nu arăta rău , dar nici mare frumusețe nu era. Avea ochii căprui asemenea unei alune și părul șaten închis. Eram mereu retras și nu vorbea prea mult, spre deosebire de Rick care avea tupeul în sânge , se făcea imediat remarcat , era brunet și avea ochii negrii , întunecați , niște ochi în care orice fată s-ar pierde. Acum mi-am dat seama că pe incredibilul iubit al Cameliei nu l-am descris . Andy era tipul cel mai popular din liceu, cunoscut de toti, era șaten și avea ochii albaștri și un zâmbet perfect, era foarte carismatic si .. uite de asta nu l-am descris pe Andy pentru că atunci când încep să-l descriu , nu mai termin. Andy era Andy și era și băiatul interzis. Codul fetelor era foarte clar pentru mine și trebuia doar să-l respect. Nu era foarte greu având în vedere că Andy abia dacă mă observa. 

-Hei, spun eu distantă. 

Misa era prea absorbită de tehnologia modernă , mai exact de noua ei aplicație ca să le răspundă băieților. Fata asta chiar se pricepea la tot ce înseamnă tehnologie. Uneori am impresia că grupul nostru e făcut după anumite criterii. Eu sunt tocilara grupului , Camelia e tipa frumoasă , iar Misa era genială în ceea ce privește calculatoarele și tot ce ține de ele. Privirea mea era pe Andy, însă când am realizat asta mi-am redresat-o. Nu s-ar uita la mine în veci . Eu sunt plinuță și nu am trăsăturile superbe ale Cameliei, sunt doar o tocilară până la urmă, cine ar vrea să iasă cu o tocilară plinuță și urâtă? Nimeni. Încerc să slăbesc dar parcă degeaba, parcă orcât de puțin aș mânca la fel rămân. Dar am început de câteva zile să alerg seara , sper să mă ajute asta. 

Nici bine nu am clipit că ziua a și trecut, Camelia ne-a dus acasă să ne pregătim. 

-Ar fi bine să nu mânânci nimic , mi-a spus Camelia înainte să ies din mașina ei.

I-am ignorat comentariul și m-am dus rapid în casă. M-am schimbat în ceva lejer și am iesit la alergat. Cu căștile-n urechi și privirea spre drum , am început să alerg. 

Nici cinci metri n-am alergat că l-am și văzut pe Justin.