Lirica Pesimistului Egoist

Dragostea

Există oare dragostea?

Dacă Da,

Atunci eu cred în ea.

Dacă nu,

Dacă nu e decît o iluzie

Nu e decît o invenție stupidă,

Atunci eu oricum voi crede în ea.

Oare cum este Dragostea?

Oare este o otravă, ce aduce doar suferință?

Dacă da, atunci...

Am să o beau fără ezitări.

Oare ea este un iad?

Dacă e așa, atunci...

De bună voie mă voi chinui

Fără regrete.

Oare ea este un lac al suferinței?

Dacă e adevărat

Dacă chiar e adevărat

Mă voi scălda în el cu bucurie.

Căci eu vreau!

Vreau, să fiu otrăvit

Și să umblu ca un muribund

Ca un muribund nebun.

Vreau să fiu chinuit

Și să cunosc jertvele,

Jertvele ce trebuie făcute pentru iubire.

Vreau să sufăr

Să sufăr, neregretînd adevărata iubire.

Iar dacă dragostea este un blestem

Atunci vreau să fiu blestemat,

Blestemat, iubind pe veci.

Dacă ea e precum mierea de albine,

Atunci o voi savura picătură cu picătură

Și dacă voi muri de dulceața ei, atunci...

Așa să fie,

Să mor de diabetul zaharat al iubirii.

Iar dacă ea este un Trandafir,

Atunci vreau să trăiesc pe o planetă

A cărei atmosferă e îmbibată de mirosul acestei flori

A cărei sol e plin de trandafiri.

Fiece moleculă, ficece atom

Cu iz de trandafiri,

Fiece bucățică de pămînt, plină de

Trandafiri stacojii.

Vreau să cad, pe această planetă

De pe satelitul ei,

De pe luna ce se rotește

În jurul planetei de trandafiri,

De pe luna singură și pustie,

De pe luna ce o credeam atît de perfectă,

Dar singură...

Vreau să cad ca un meteorit pe această planetă

Să cad, ca un meteorit, în această lume și

Să mă cufund în acest miros edenic al dragostei.

Iar dacă el nu va fi un parfum al vieții

Ci al morții neîndurătoare,

Atunci vreau să mi se taie respirația

Să mor de lipsă de oxigen,

Vreau să mor asfixiat de acest miros,

Asfixiat și cu zîmbetul pe buze.

Dacă dragostea e o flacără în întuneric,

Atunci vreau să ardă

Să ardă cu flacără albastă,

Să ardă atît de tare încît...

Încît să mă frigă și pe mine.

Să mă ardă atît de tare,

Încît să mi se pară că sînt cuprins

De un serafim cu aripile-i înflăcărate,

Ce are chipul și părul ei.

Dacă există dragoste

Atunci vreau

Să o savurez,

Să o beau,

Să mă chinuie,

Să mă otrăvească

Și să mă sugrume.