Sacrum:Paziti-va spatele!

Inceputul

Buna, ma numesc Miranda Rosse, dar prieteni apropriati imi spun Mirra. Provin dintr-o familie mixta , tatal meu este spaniol iar mama romanca , de la varsta de zece ani ne-am mutat in Romania. Am saisprezece ani si acum o saptamana am terminat clasa a -10-a.

Sunt foarte fericita , deoarece ma pregatesc sa plec la bunicii din partea mamei , voi sta la ei pana la sfarsitul veri. Nu i-am mai vazut de cativa ani, satul lor se numeste Sacrumul de Sus , ce nume ciudat! , provine de la un fost rege al Ungariei.

-Scumpo, vino te rog in living.

Il aud pe papi care im spune sa cobor.

Ma indrept spre geamantan , care este destul de greu si ma duc in living , o camera spatioasa cu-n design modern, cel mai mult imi place la aceasta camera acvariul care are in jur de doi metri. Este plin de pestii de tot soiu , preferatul meu este pestele clovn , aceastia nu cresc mai mult de 9 cm si se pot adapta rapid in alt mediu si cu alti pestii, cred ca v-am plictisit destul cu pasiune mea pentru pesti. Imi intorc privirea catre mama care pregateste de zori , pachete cu mancare.

-Mami ce faci? Nu ai terminat inca? Doar stii ca nu o sa pot manca tot!

-Nu conteaza cat manaci, eu sunt mama ta si trebuie sa am grija de tine , m-ai am putin si termin. Vrei si limonada?

-Da, multumesc.

-Jorge ! Ia bagajul fetei si du-l la masina!

-Mi amor nu mai fi asa cicalitoare stiu si eu ce trebuie sa fac.

-Ce e asa amuzand de razi? ma intreabau amandoi in cor.

-Sunte-ti foarte amuzanti , le raspund razand , dar miscati-va mai cu talent , nu vreau sa pierd autobuzul si dupa sa stau mult pana vine celalat , parca vin la o ora distanti.

-Ai dreptate trebuie sa ajungem in jumatate de ora , iti pun bagajul in portbagaj si pornesc masina, in cinci minute sa fiti gata , querida!

-Ok, papi!

-Ma duc repede pana la baie, nu stau mult, cand vin sa fie totul gata , da, mami??

-Bine , off.... ce fata grabita am.

Mirra

Ce bine , ca m-am dus la baie , daca cumva ma chema "mama natura " in autobuz nu stiu ce ma faceam, incep sa rad singura la ce lucruri ma gandesc.

Sunt trezita la realitate de claxonul asurzitor al masinii , semn ca trebuie sa plec.

Alerg sanatos pana in fata casei , unde sunt intampinata de mama si papì. Inainte sa plec, mama imi da o imbratisare puternica ce ma lasa fara aer. Apoi incepe un adevarat discurs , sa fiu cuminte , sa nu fac prosti , sa nu vorbesc cu straini, mama asta este asa de cicalitoare parca na-si fi destul de mare ca sa stiu ce sa fac.

- Querida , lasa fata sa plece , o sa piarda autobuzul, ii spune papi intr-un final.

-Bine, bine, Mirra sa iti asculti bunicii , sa nu ii superi si sa nu faci prostii.Suna-ma imediat ce ajungi. Te iubesc, pa!

-Bine , o sa te sun daca nu uit , pa!

-Papi credeam ca nu o sa mai plecam , pfff.. ce cicalitoare este, sper sa nu pierd autobuzul.

-Stiu querida , mama ta, te quiere mucho si isi face griji pentru tine, nu te ingrijora in 15 minute ajungem.

-Bine , papi .

Nici nu am mers mai bine de 10 minute , cand masina se opri brusc. Il intreb pe tata ce s-a intamplat, dar nu stie ce sa imi spuna , apoi se duce sa se uite la motor, dupa ce isi ridica capul si ii vad privire imi dau seama ca nu e de bine.