Nu voi intelege niciodata de ce ne putem controla in mare parte corpul si mintea, insa nu suntem capabili sa ne controlom pe noi ca intreg. De ce doare atunci cand tot ce ne dorim este sa ne bagam picioarele si sa o lasam balta?
De ce uneori, orice am face, nu putem sa alungam anumite ganduri sau trairi?
De ce timpul nu vindeca rani asa cum auzit?
De ce suntem chinuiti obsedant de aceleasi probleme, drame, amintiri?
As fi zis ca maturizarea ajuta. Ei bine, singurul lucru la care m-a ajutat a fost sa constientizez mai bine anumite situatii, sa fac conexiuni, sa gasesc solutii. Maturitatea ajuta cand vrei sa analizezi lucrurile la rece si sa iti metamorfozezi problemele in lectii de viata. Te ajuta sa inveti din greseli, sa iti conturezi viitorul cu mai multa grija si luciditate. Insa nu iti ia durerea cu mana si nici nu poate sa faca tumultul de trairi din suflet sa se linisteasca.
Inima bate fara sa vrei, fara sa o controlezi. Doare fara nicio explicatie logica si sfasie tot ce a mai ramas intact in tine. Deageaba incerci sa o certi, sa ii aduci motive pertinente ca nu e cazul sa se agite atat. Nenorocita isi face de cap in continuare, ignorand tot ce are sens si tot ce crezi, sau ai crezut tu cu tarie.
Sau nu stiu daca o fi neaparat vina ei, saraca. Dar cert e ca exista ceva malitios in noi, ceva innebunitor, incontrolabil, ceva ce sparge barierele impuse de noi insine. Ceva ce ne opreste sa simtim ce avem noi chef, sa fim cum avem noi chef, sau sa respectam norme rationale.
E ceva taifunic, salbatic si demonic. E ceva ce nu urmeaza reguli, nu tine cont de timp, asa ca te poate chinui fie o zi, fie o viata.
Si incerci... doamne cat incerci. Sa il omori cu chestii superficiale: bautura, bani, distractie. Functioneaza doar pe moment. Sa il distrugi incercand sa devii un om mai bun, mai rational. Vei ajunge sa clachezi la un moment dat.
Nu iti doresti nimic mai mult decat sa inceteze, sa taca, sa nu te mai tortureze. Dar nu o face. De ce nu o face?
Din ce oare suntem facuti de avem deosebita abilitate de a deveni proprii nostri calai?
De ce inca doare? De ce timpul nu ajuta? De ce nu se opreste?
*****
Si mai ales, de ce naiba m-ai facut candva sa cred pentru o secunda ca si tu ma iubesti?
