/editez/ Fără promisiuni - Stosh (I)

13 voci de cor.

"11 iulie 2012

 Plouă. Ploaia e un fenomen superb. Parcă cerul începe să plângă la vederea păcatelor de pe pământ. Dacă ar exista un Dumnezeu, un lucru în stare să judece şi să se răzbune pentru ceea ce se întâmplă aici, pe pământ, acela ar fi cerul.

Gândesc departe pentru cineva care nu crede în ceva anume, dar măcar pot gândi, iar libertatea nu-mi e îngrădită de margini imaginare impuse de ceva preconceput.

Am găsit o icoană. Mă revoltă felul în care este făcută. Ştiu oamenii cu ce forţe se confruntă? Sunt ei în stare să îşi denumească singuri un zeu? Ei, fiinţele care nu sunt în stare să îşi aducă aminte că hârtia igienică s-a terminat şi că trebuie să o schimbe, sunt în stare să aleagă în ce cred şi în ce nu?

Ştiu ei definiţia generică a binelui şi a răului?

Nu.

Tot ce ştiu e că nu au curajul să îşi asume răspunderea pentru propriile lor greşeli şi că au nevoie de cineva pe care să dea vina ori de câte ori ceva se întâmpla cum nu era plănuit.

Desigur, asta nu e o definiţie deoarece nu respectă regulile logicii, nefiind logica-afirmativa.

Oamenii sunt ciudaţi, şi, oricât de mult regret că am plecat, aş face-o din nou, şi din nou, şi din nou."

Fiecare clipă ce se materializează pe ceasul clasei e ca un bas care nu e stăpânit de dj. Ticăie enervant, agasant şi frustrant. Stosh se plictiseşte şi bate darabana pe caiet, încercând să nu îi spună profesoarei de franceză că accentul ei de baltă o zgârie pe urechi. Ar da orice ca ora asta să se sfârşească.

-Ce que vous voulez faire avec votre vie? o întreabă profesoara, iar Stosh se uită la cei din jurul ei.

I se pare că nu ei i-a fost adresată întrebarea. I se pare că ea nici măcar nu e aici. I se pare că e un vis.

Totuşi, răspunde;

-Pourquoi devrais-je envie de faire quelque chose de ma vie, madame professeur? vocea aproape-i tremură. Cela aurait un sens à ma vie si je veux devenir quelque chose et mes rêves serait détruit par l'incapacité de mener à bien la fin que j'ai proposé? încheie cu o întrebare ce se vrea decisivă, retorică.

Profesoara îi aruncă o privire mirată, plină de umire şi admiraţie.

-Nom? cere şi se îndreaptă spre catalog.

-Goodwin, răspunde.

Privirile mirate ale colegilor o incununează şi o urmează şi după ce se ridică să îşi ducă manualele în dulap, sunetul minunat al clopoţelului eliberând elevii din locurile lor.

Nu poate să nu audă bârfele pe care le lansează Kelis în timp ce iese de la oră, povestindu-le fetelor cu care îşi duce zilele cum a prins-o pe Stosh sugându-i-o unui francez la vestiare.

Simte parfumul cuiva cunoscut cum îi învăluie spaţiul personal, şi, înainte să se întoarcă spre persoana care i-a tulburat pentru o clipă traseul, Nate îi pune mâna pe umăr:

-Ce i-ai zis profei? se interesează şi zâmbeşte confuz, aruncându-i o scurtă ocheadă în timp ce îşi continuă drumul către dulapul ei.

-M-a întrebat ce aş vrea să fac eu cu viaţa mea în viitor, zice încercând să nu se lase afectată de brusca apropiere, iar eu i-am zis că "De ce aș vrea să fac ceva cu viața mea, doamna profesoară? care ar fi sensul vieţii mele dacă aş vrea să devin ceva și visele mele s-ar fi distrus în incapacitatea de a finaliza, în cele din urmă, ce mi-am propus?", răspunde, folosindu-şi cuvintele exacte.