Mă uit acum la păpușa mea,
Cea de pe noptieră.
E tristă și schimbată,
Timpul a plecat la drum
Cu frumusețea ei,
Cu luciul ei,
Cu tot ce m-a atras la ea.
Acum a rămas spartă,
Cu un ochi lipsă,
Cu buza crăpată.
Se uită în gol,
Spre podea
Și aproape plânge.
E conștientă și ea
Că timpul trece.
Oare cu ce va mai rămâne
După ce voi pleca și eu
Din această lume?
Se va uita
Spre aceeași podea,
Dar nu va mai plânge,
N-ar mai putea.
Va zâmbi în amintirea sa,
Cu gândul la mine,
Cea ce a crescut și credea în ea,
Cea ce nu mai este, căci a plecat
Din lumea frumoasă cu palate
Spre păduri întunecate.
Nu uita de păpușa ta
Pe care ai lăsat-o în urmă,
Pe care ai lăsat-o acasă,
Gândește-te la ea,
Stai cu ea în minte!
Păstreaz-o în suflet,
Ea este copilăria.
YOU ARE READING
Sentimente triste
Poetry,,Poezia este scrisă pentru suflet " De la poezie lungă la scurtă, de la rimă până la modernitate. Pe locul #1 în poezie. - în 2 noiembrie 2016 ♥♥♥
