Nu e corectat
Era destul de supărată pentru că mama ei nu a putut să o aducă la aeroport, dar totodată veselă pentru că era în sfârșit liberă. Coboară din mașina neagră și așteaptă ca bărbatul să îi scoată cele două valize uriașe.
-Chiar o să stai cu mine atâta timp? Avionul decolează în două ore.
-Atunci am timp să te sărut două ore continuu!
-A-aici?
-Unde altundeva?
-Dar este multă lume...
Șoptește și îl urmează pe bărbatul brunet ce o luase înainte cu bagajele ei.
-Cate șifoniere ți-ai îndesat aici?
-Ha! Ce glumă! Astea sunt doar hainele mele de toamnă.
-Nu înțeleg de ce ai atâtea haine! Sincer eu te plac mai mult fără!
Șoptește după ce scapă de bagaje și se așează pe una din sutele de bănci.
-De ce ești supărată?
O întreabă umflându-și obrajii pentru a o imita.
-Nu o să pot să stau fără tine!
-Stiu. Și ador că depinzi de mine.
-Nu e bine să depinzi de cineva...
-Corect! Dar eu nu sunt "cineva", sunt al tău.
Zâmbește când îl aude și îl cuprinde în brațe ignorând restul oamenilor ce se plimbau în stânga și dreapta.
-Pentru cât ești al meu?
-Nu face jocuri d-astea siropoase. Și așa mi-am călcat pe mândrie să îți spun că sunt al tău.
Chicoteste slab si îi privește chipul pentru a mia oară.
-Esti frumos!
Declară și își lasă capul în jos din cauza rușinii. Brunetul chicoteste și o urcă pe picioarele lui pentru a o simții mai bine.
-Tu ești cea mai frumoasă! Acum sărută-mă cum știi mai bine, pentru că o să mor două săptămâni fără tine.
1
Aceasta nu este sfârșitul! Nu va bucurați! Dominic poate să moară, sau invers😋.
Ca să sărbătorim, mă gândeam să facem Q&A, despre această poveste, despre altele, despre mine, despre orice.
YOU ARE READING
Iubitul mamei mele; Simon Dominic
Fanfiction#6 fanfic - 5 septembrie 2016 #2 fanfic - 15 septembrie 2016 #1 fanfic - 25 septembrie 2016